Acest articol este un Guest Post.

In ultimii ani, interesul fata de comportamentul alimentar al copiilor si modificarea acestuia a crescut semnificativ, centrandu-se pe crearea unor principii alimentare mai sanatoase sau care elimina anumite riscuri medicale.

Intr-o societate de consum, cei mai multi copii sunt expusi in mod direct unor tentatii alimentare pe care nu au cum sa le evite, ce produc excese periculoase pentru sanatatea lor.

Cum ii putem educa pe copii sa selecteze alimente naturale, cum ii putem determina sa manance ceea ce este nutritiv, cum putem incuraja un copil ”mofturos” sa incerce alimente noi?

De la ”nu-mi place sa mananc portocale” sau refuzul sistematic al copilului de a accepta alimente noi si pana la comportamentul de a nu manca nimic din ceea ce parintii ii propun sau excese alimentare, la metode stresante pentru parinte, in care acesta alearga cu lingurita de mancare dupa copil, timp indelungat, – toate aceste situatii au potentialul de a produce frustrare, conflicte si, in unele cazuri, dezechilibre alimentare.

Dificultatile alimentare ale copiilor variaza in functie de varsta si preferinte, iar uneori se mentin doar din cauza unui management deficitar al comportamentelor copilului.

Desi nu putem modifica usor toti factorii care influenteaza comportamentul alimentar, se poate interveni pe cei mai importanti dintre acestia – factorii de mediu si experientele directe cu alimentele reprezinta variabile importante, ce pot fi modelate de catre parinti.

Majoritatea copiilor incep sa-si exprime independenta si nevoia de a alege prin a cere clar ce isi doresc sa manance sau opunandu-se categoric in fata unui aliment nou. In multe familii, masa devine un teren de razboi intre parinti si copii.

Cele mai importante studii arata ca parintii, educatorii, persoanele care ingrijesc copilul in mod constant si colegii acestuia sunt elementele centrale din mediul social in care se afla cel mic, care exercita cea mai mare influenta asupra comportamentului alimentar al copilului.

 

Dintre strategiile pozitive, cu cea mai mare eficienta, puteti alege ceea ce credeti a fi potrivit celui mic sau le puteti testa acasa, intr-o maniera pozitiva si placuta, verificand apoi rezultatele obtinute:

 

1. Modelarea comportamentului

Luati masa impreuna. Comportamentul alimentar este un comportament pe care copilul il invata prin imitatie. Oferiti-i copilului dumneavoastra o imagine clara despre ce inseamna sa mananci sanatos, oferindu-va drept exemplu.

Copiilor le place sa stea la masa impreuna cu parintii si sa fie tratati in mod egal. In mod cert, daca parintii mananca cartofi prajiti, copilul va refuza pasta de morcov pe care o are in farfurie. Incercati sa-i oferiti copilului optiuni variate si feluri de mancare pe care le consumati cu totii, la masa.

Creati o atmosfera placuta in timpul mesei, conversati si exprimati-va entuziasmul fata de modul in care mananca copilul.

 

2. Experimentarea directa

Incurajati copilul sa participe in mod activ la activitatile de gradinarit si gatit. S-a demonstrat ca programele de educatie in nutritie, bazate pe expunere si explorare directa, dezvolta interesul pentru alimentele noi, iar copiii sunt mai deschisi la oportunitatile de a incerca gusturi, arome sau texturi variate.

Jucati-va cu mancarea, preparati impreuna cu copilul salate sau sucuri, invatati-l despre cum se cultiva legumele, folosind ghivece cu ardei sau rosii. Combinati ingrediente cu gust placut si testati-le: miere+biscuite, lapte+miere, lapte+cacao, suc de mere+suc de morcovi. Jocul de-a bucatarii este amuzant, poate crea senzatii placute si poate dezvolta motivatia copiilor pentru a gusta din alimente interesante.

 

3. Accesibilitate versus restrictii

Comportamentul alimentar al copiilor este fundamental guvernat de alimentele accesibile, pe care copilul le are la dispozitie in fiecare zi.

Asadar, evitati sa cumparati produse pe care nu doriti sa le manance cel mic. O punga de chips-uri este interesanta si tentanta. Pentru a evita impunerea unei interdictii, este preferabil sa inlocuiti alimentul nedorit cu unul pe care ati vrea sa-l consume copilul.

Lasati la vedere fructe, legume, sucuri proaspete, pe care copilul sa le testeze in momentul in care isi doreste.

 

4. Controlul parental

Evitati restrictiile severe si presiunea negativa pusa asupra copilul de a manca anumite alimente. Aceste abordari pot produce anxietate sau pot genera comportamente de evitare a alimentelor respective.

Restrictiile moderate sunt adeseori benefice, comparativ cu cele severe. Nu este nevoie sa eliminam complet un aliment de tip ”junk-food” din dieta copilului, caci orice interdictie stricta va crea un interes si mai mare pentru alimentul interzis. Consumul rational, ocazional va satisface curiozitatea sau pofta, fara a afecta sanatatea copilului.

De asemenea, santajul emotional (daca nu mananci, mama se supara) si conditionarea (doar dupa ce termini tot din farfurie primesti ciocolata) sunt ineficiente pe termen lung, avand uneori efecte negative, contrare asteptarilor.

Nu utilizati niciodata pedeapsa! Asocierea pedepsei cu orice comportament alimentar va avea consecinte negative.

 

5. Prezentarea alimentelor

Nu promovati alimentele ca fiind ”bune” sau ”rele”, ci gustoase si delicioase. Copiii nu inteleg aceste etichete care vizeaza raporturile nutritive, ci se orienteaza in functie de preferinte, in functie de gust, miros, aspect.

  • Oferiti portii mici, adaptate varstei si nevoilor copilului
  • Orice aliment nou va fi prezentat de mai multe ori, intr-o cantitate foarte mica, prin asociere cu altele placute si activitati amuzante
  • Utilizati tacamuri si farfurii mici si colorate
  • Includeti la fiecare masa un aliment placut copilului
  • Creati forme interesante pe farfurie cu ajutorul alimentelor – animale formate din bucatele mici de fructe sau legume, forme geometrice formate din piure
  • Variati textura si culoarea alimentelor si a felurilor de mancare preparate.

 

6. Incurajati exprimarea alegerilor

Direct sau indirect, alegerile pe care copilul le poate face in ceea ce priveste selectarea alimentelor au un rol important in cresterea motivatiei de a manca sau de a testa alimente noi.

Intrebati-l pe copil ce vrea sa manance sau oferiti-i posibilitatea sa aleaga intre doua sau mai multe tipuri de mancare.

Forma indirecta presupune prezentarea mai multor alimente, in cadrul aceleiasi mese (piureuri diferite, bucatele de fructe variate) din care sa poata alege ce doreste sa manance.

 

Modelul oferit de catre parinti are un impact mare in dezvoltarea comportamentelor copiilor, iar abordarile pozitive au cele mai bune rezultate. Cu putina distractie si rabdare, orice comportament poate fi modelat!

 


Articol oferit de Claudia Matei, vicepresedinte al Asociatiei de Terapie Comportamentala Aplicata (ATCA), psiholog, BCaBA.

A absolvit facultatea de Psihopedagogie Speciala, apoi a urmat cursurile de specializare in analiza comportamentala aplicata, in cadrul Universitatii North Texas.

In prezent, este consultant in analiza comportamentala si este implicata in proiectele ATCA de formare a specialistilor si cadrelor didactice, de implementare a noilor servicii de terapie si de constientizare a problematicii copiilor cu autism din perspectiva integrarii sociale si in campaniile de strangere de fonduri pentru programe educationale.

Dupa aproape 10 ani de experienta, Claudia spune ca cele mai importante lucruri care raman sunt primele cuvinte ale copiilor, fiecare zambet al parintilor si oamenii frumosi de care suntem inconjurati.

Website: www.atca.ro

Pagina de Facebook: ATCA


 

Sursa foto principala: Pixabay

 

Daca vrei sa iti publicam articolul, ne poti scrie pe adresa de e-mail redactia@centruldeparenting.ro. 

 

carti copii

CARTI DE PARENTING

CARTI copii

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit