Parintele inteligent emotional

---

Acest articol este un Guest Post.

---

Modul în care părinţii gestionează situaţiile şi mai ales conflictele care apar între ei şi copiii lor ţine foarte mult de inteligenţa emoţională. Totuşi, mulţi nu reuşesc să gestioneze corect situaţiile conflictuale cu cei din jur pentru că ignoră importanţa acestui tip de inteligenţă şi efectele pozitive ale dezvoltării ei.

Ce este inteligența emoţională şi cum se “manifestă” ea?

Pentru a ne fi mai uşor să înţelegem inteligenţa emoţională, propun să ne referim la portretul unei persoane cu un nivel de inteligenţă emoţională mai ridicat. O astfel de persoană este echilibrată, nu se enervează foarte repede, are capacitatea de a se pune în locul celuilalt, îşi gestionează bine emoţiile şi îşi găseşte timp pentru a se autoanaliza – are un simţ uşor analitic asupra contribuţiei pe care o are în relaţia cu cei din jur.

Este, de asemenea, o persoană căreia nu îi este teamă să îşi mărturisească sentimentele şi nu îi este frică să îşi arate vulnerabilităţile. Nu aş vrea să se înţeleagă că un om cu un nivel de inteligenţă emoţională ridicat este un sfânt sau că nu se enervează, că nu are reacţii umane fireşti, doar că la el aceste “ieşiri” sunt mult mai rare, iar atunci când dă o replică, aceasta nu este agresivă şi critică. Mai mult, un astfel de om are capacitatea să spună ce îl deranjează fără să îl jignească pe celălalt.

S-au făcut studii de specialitate şi s-a demonstrat că o persoană cu un nivel ridicat de inteligenţa emoţională reuşeşte în viaţă mai degrabă decât o persoană cu un nivel ridicat al inteligenţei cognitive. Mai mult, succesul unei persoane se datorează, în proporţie de 85%, inteligenţei emoţionale.

Deţinem toţi inteligenţă emoţională?

Sunt convinsă că acest tip de inteligenţa există în fiecare dintre noi, deşi modul în care se manifestă este diferit. Aşadar, vestea bună e că ne putem dezvolta inteligenţa emoţională, pentru că deja o avem. Iar un prim pas important în a ne dezvolta în acest sens este procesul personal de autoanaliză.

Cum putem face asta?

Procesul de autoanaliză are nevoie, de regulă, de un sprijin exterior, pentru că nu poţi fi în acelaşi timp şi subiect şi martor, nu ne putem dedubla astfel. Pentru a începe acest proces este foarte important să îţi dai seama, ca părinte, că vrei să schimbi ceva în relaţia cu copilul tău, fără să arăţi cu degetul înspre el, ci înspre tine. În momentul în care îţi dai seama de acest lucru, vei dori să faci anumite schimbări şi vei începe căutând răspunsuri la anumite întrebări. Le vei găsi, probabil, într-o carte sau un film care îţi vor fi utile în acest sens, te vei duce poate la un consilier sau vei participa la nişte workshop-uri. Chiar dacă nu vei găsi răspunsuri căutate, îţi vei îndrepta probabil atenţia asupra ta şi îţi vei seama mai clar că totul depinde de experienţele tale de viaţă mai ales din copilarie.

Ar fi bine dacă ne-am da seama că nu cei din jur ne rănesc, ci propriile noastre răni sunt “activate” în acele momente. Rănile sunt ale noastre şi este responsabilitatea noastră să ni le vindecăm.

Prin urmare, ar trebui să ne întrebăm ce ni se întâmplă şi de ce ni se întâmplă şi să ne răspundem la întrebările cine sunt eu, ce fac eu, care e rana mea şi cum am căpătat-o de reacţionez într-un anumit fel la o anumită situaţie. Asta înseamnă să renunţăm să mai spunem că ceilalţi sunt de vină pentru felul în care simţim.

Cu ce îl ajută pe un părinte să fie inteligent emoţional şi cum reuşeşte un părinte inteligent emoţional să fie un părinte mai bun?

În momentul în care eşti un părinte cu un nivel de inteligenţă emoţională ridicat, înţelegi că nu are niciun sens să-ţi critici copilul și, înţelegând asta, nici nu o vei face; înţelegi că nu are rost să-l umileşti sau să recurgi la pedepse (a nu se confunda pedepsele cu sancţiunile sau cu asumarea consecinţelor care decurg din nerespectarea unei reguli), iar în momentul respectiv îl determini pe copil să vină la tine şi să-ţi împărtăşească deschis ce simte. Copilul oricum vine la tine, dar în momentul în care reacţia ta este nepotrivită şi începi să-i dai tot felul de sfaturi necerute, sunt mari şanse ca el să nu mai vină.

Un părinte cu această inteligenţă emoţională ridicată va face ca lucrurile să funcţioneze, va face astfel încât copilul lui să se simtă în siguranţă şi acceptat indiferent ce ar face; indiferent ce boacănă ar face, ar veni acasă pentru a le vorbi părinţilor despre ea. Un astfel de părinte are capacitatea să-l facă pe copil să se simtă valorizat chiar dacă a greşit.

---

Mirela Horumbă : psihologul părinţilor, cu certificare internaţională în metoda Feuerstein Instrumental Enrichment şi psihoterapeut cu drept de liberă practică acreditat de Colegiul Psihologilor din România ( www.mirelahorumba.ro)

Am stagii de formare în art-terapie, inteligență emoțională și rezistență la schimbare, dramaterapie, hipnoză, managementul stresului, psihodiagnoză și psihoterapie experiențial unificatoare, analiză tranzacțională, programare neurolingvistică, terapie sistemică de familie, cuplu şi copil, tehnici de eliberare emoțională, constelații familiale. Sunt trainer certificat CNFPA.

Sunt fondatoarea proiectului ParentLand și sunt co-fondatoare a Clubului Bright Parents din cadrul Centrului de învățare a limbii engleze Shakespeare School din București. Sunt membru fondator al Asociaţiei Stil de Viață, Educație și Sănătate, membru fondator al Asociației OAMENI NOI. Organizez Festivalul Național de Parenting „În familie“ – www.festivalparenting.ro.
De asemenea, organizez ateliere pentru consilierea părinților și a cadrelor didactice, oferind noi abordări în educația copiilor, referitor la metodele moderne de abordare a parentingului. Mai organizez workshop-uri și tabere de dezvoltare personală pentru femei aflate în căutarea propriei identități și a creșterii încrederii în sine, precum și grupuri de dezvoltare personală pentru adolescenți.

---

Daca vrei sa iti publicam articolul, ne poti scrie pe adresa de e-mail [email protected]. Sau ne poti contacta mai rapid la numerele de telefon: 074104885 (Ana Zidarescu) sau 0742305684 (Ana Batca).

Sursa foto articol: Pixabay