De ce o iau adolescentii razna? Doar parintii care stiu aceste lucruri au o relatie de invidiat cu copilul adolescent

Si de ce multi parinti au atata nevoie sa stie cum sa se inteleaga cu adolescentul?

elefant.ro

Copilul adolescent si comportamentul sau raman un mister de la o generatie la alta. Parintii nostri adolesenti au fost un mister pentru bunicii nostri, parintii nostri au avut de-a face cu perioada dificila a adolescentei noastre. Pe noi ne asteapta adolescenta copiilor. Indiferent cati ani mai ai pana acolo sau poate te afli chiar in acest moment, intuiesti ca perioada este una tumultoasa.

Dupa perioada primilor 2-3 ani ai copilului tau, dupa crizele de plans isteric prin magazine si a vulcanului de emotii, adolescenta este urmatoarea cea mai furtunoasa si dificila pentru orice parinte.

Chiar in aceasta perioada, copilul adolescent are nevoie de coaching, ghidaj (nu control) din partea parintelui, suport, un bun exemplu si foarta multa deschidere a parintelui spre a intelege ce se intampla, de fapt, cu copilul sau.

Cred ca te-ai obisnuit pana acum cu abordarea articolelor noastre. Asa ca nu voi incepe sa-ti spun povesti, ori sa-ti vorbesc despre generalitati. Pornind de la cateva studii noi, in care adolescentii au fost analizati pe categorii de varsta, nu doar cercetatorii sau psihologii au inceput sa-si schimbe opinia cu privire la comportamentul adolescentilor, cat, mai ales parintii.

Tot in baza parintilor, pornind de la aceleasi cercetari, se atribuie si succesul relatiei cu copilul in perioada de adolescenta.

answear.ro

Marimea butoiului de pulbere va depinde de parinti.

Iata si motivul: adolescenta, perioada in care, pana acum, parintele facea un pas inapoi si lasa copilul (ori nu avea de ales) sa fie tot mai independent, se dovedeste a fi perioada in care copilul are nevoia cea mai mare sa ramana conectat cu cei mai importanti adulti din viata sa.

Studiul respectiv, citat de Wall Street Journal, in editia online din 9 august 2016, intr-un articol semnat de Sue Shellenbarger, identifica 4 faze importante in dezvoltarea intelectuala, sociala si emotionala a adolescentilor.

Este mult mai usor sa intelegi copilul adolescent luand fiecare faza si analizand ceea ce se intampla intr-o etapa delimitata de timp, decat luand intreaga perioada a adolescentei. 

Ce se intampla cu adolescentul la 11 – 12 ani

Stiai ca, pe masura ce perioada pubertatii se instaleaza mai bine, adolescentului i se reduc anumite abilitati? Ca invatarea spatiala si a se intelege usor cu cei din jur. Motivul este legat de dezvoltarea creierului. Acea zona repsonsabila cu memoria prospectiva si chiar aducerea aminte a ceea ce trebuie sa faca pe viitor inca se dezvolta.

Aici poate ajuta un ghidaj special pe parte de organizare. Iar parintele este indrumat sa invete adolescentul sa-si lase singur indicii copilului: ca geanta de sport langa usa de la intrare, ori sa-si seteze alarme pe telefon.

„Fata de 15 ani nu vrea sa invete, ma minte, chiuleste”. 9 pasi pentru a reseta relatia cu adolescentul

Metoda din 4 pasi pentru relatie buna cu adolescentul

Copilul nu este aerian, nici aiurit, nici uituc! Faptul ca nu isi aduce aminte sa faca anumite lucruri pe care tu le consideri banale, mai ales cele repetitive (echipamentul de sport in fiecare zi de joi si vineri, de exemplu), nu este (chiar) din vina lui!

Creierul sau este ocupat. Inca se maturizeaza. Cand tu te trezesti dimineata, chiar daca nu ai notate lucrurile pe care le ai de facut, stii ca, inainte sa pleci de acasa, trebuie sa: scoti gunoiul la usa, sa pregatesti geanta de scoala, sa-ti pui telefonul in geanta, sa iei factura sa o platesti etc.

Si iti aduci aminte de toate nu pentru ca esti mama si asa fac mamele, ci pentru ca memoria ta prospectiva este matura. Cea a adolescentului tau nu.

Adu-ti aminte de acest lucru data viitoare. Astfel, invata-ti copilul, inca de pe la varsta de 10 ani, mici tehnici de time-management, de organizare (sa isi noteze pe liste, sa isi seteze alarme pe telefon, sa foloseasca aplicatii de telefon si alte mici instrumente de organizare utile si adultilor).

Tot de la aceasta varsta este recomandat sa se cultive luarea de decizii si, mai ales, implicarea in deciziile familiei (acolo unde se poate) si respectarea opiniei sale (planuirea concediului: destinatia A sau B?, sportul pe care doreste sa-l practice s.a.m.d).

Se dovedeste (atat prin studii, cat si in viata de zi cu zi) ca acei copii care sunt deprinsi cu luarea deciziilor sunt mai putin anxiosi, tematori si tristi. Pentru ca usor, incep sa deprinda procesul de gandire prospectiva, procesul de punere in balanta a argumentelor pro si contra in ideea de a lua cea mai buna decizie.

Ramanand apropiati, intelegatori si, mai ales, proactivi in sprijinirea copilului, parintii isi ajuta adolescentul intr-un mod cum nu isi pot imagina, iar diferenta este notabila!

Comunicarea cu adolescentul. 8 recomandari care potolesc certurile si aduc intelegerea

Comunicarea cu adolescentul, de la neintelegere la ascultare

Iata un alt argument, de data aceasta dovedit stiintific. Un studiu din 2014 (desfasurat de Universitatea din Melbourne – Australia) realizat pe 188 de copii a analizat mamele care erau intelegatoare, empatice si calme in situatiile de dezacord cu copilul, pe de o parte, si mamele care se enervau, erau argumentative si chiar nervoase cu copiii.

Adolescentii care la 12 ani aveau mame din prima categorie (emptice, cu o abordare calda), ajungeau, patru ani mai tarziu, sa fie mult mai puternici emotional, mai siguri pe ei, mai putin anxiosi, tristi si cu o abilitate mult mai mare de autocontrol, decat ceilalti adolescenti.

Ce se intampla cu adolescentul la 13 – 14 ani

Aceasta este perioada de care incep sa se teama, cu adevarat, cei mai multi parinti. De aici se considera ca incepe cea mai tumultoasa etapa a adolescentei, in care emanciparea si conflictele sunt la cote foarte mari.

Adolescentii incep sa fie tot mai afectati de opiniile celor din jur si sa reactioneze puternic. Din pacate, insa, abilitatile sociale care sa le permita sa inteleaga ce au vrut cei din jur sa le transmita, de fapt, ori motivele, nu se vor dezvolta decat peste cativa ani.

Tot de pe la aceasta perioada, modul in care adolescentul raspunde la stres parca se scurtcircuiteaza. Lacrimi, usi trantite, voci ridicate. Intreg pachetul de emotii negative se reactiveaza cel putin la fiecare 2-3 zile.

Presiunea la scoala, cat si printre prieteni, isi spune cuvantul. Una dintre cauzele acestui comportament acasa este legat, spun studiile, de excluziunea sociala. Atunci cand copilul nu poate sa intre in grupul de prieteni in care doreste, ori profesorii la scoala au un comportament lipsit de respect si chiar desconsidera copilul, reactia lui este una emotionala ca reactie la aceste emotii negative.

Tot creierul este responsabil pentru stangacia cu care se gestioneaza aceste emotii. Nu doar copilul tau se inalta de la o zi la alta, ci si creierul sau este in crestere. Specialistii recomanda ca parintii sa-si invete copiii abilitati de auto-calmare: ca meditatia, exercitii de respiratie, ascultarea muzicii, chiar si exercitii de simulare: ce ai face in cazul in care ….

Adolescentul trebuie sa fie incurajat sa-si caute prieteni care au aceleasi interese ca ale lui, personalitati si valori apropiate. Sunt necesare abilitati de socializare, in care copilul sa stie cum sa-si ceara scuze de la un prieten, daca s-au certat, cum / cand sa faca sau sa nu faca compromisuri, cum sa comunice eficient ceea ce vrea etc.

Pentru adolescentul tau: Cum sa faci sa iei nota mare la BAC?

Recomandat adolescentilor: Cum si de ce sa iti setezi obiective pentru BAC?

Ce se intampla cu adolescentul la 15 – 16 ani

Alta varsta, alte provocari. Aici intervine pofta pentru risc, ispita tot mai mare spre a incalca reguli (mai ales cele de siguranta), influenta tot mai mare a prietenilor. Pentru ca, de pe la aceasta varsta adolescentul are in grupul de prieteni amici de varsta cu el, dar si mai mari.

De ce cauta copilul tocmai acum senzatiile tari? Tot creierul este de vina. La aceasta varsta, conform unui studiu realizat de Universitatea din Olanda, chiar anul trecut pe un esantion de 200 de participanti cu varsta intre 8 si 27 de ani, se intampla ceva ce nu se va mai repeta vreodata in viata!

Infloresc acei receptori legati de senzatia placuta a recompenselor. In creierul adolescentului se produce mai multa dopamina, un neurotransmitator asociat cu sentimente de placere si satisfactie. Astfel, dopamina este cea care-l impinge pe adolescent sa caute senzatiile tari, periculoase, sfidatoare la adresa parintilor grijulii.

Si nu ma refer doar la ideea de a merge pe bicicleta fara casca, ci chiar a furtul din magazin (doar pentru a vedea cum este) si tot ceea ce inseamna sport extrem urban: parkour sau freerunskating-ul si rolling-ul realizate pe scari si balustrade, ori cu salturi si rasuciri in aer, “trick”-urile cu bicicleta. (daca vrei sa afli mai mult despre ele am gasit un articol pe descopera.ro in care sunt descrise foarte bine).

Tot dopamina este cea care inhiba teama fireasca, pe care noi, adultii, o avem. Pe multi dintre noi ne trec fiorii cand ne gandim la ce faceam prin adolescenta si ce riscuri ne asumam. Doar ca noi rememoram acele momente ca adulti (cu creierul dezvoltat al unui adult), pe cand, la 15 – 16 ani, dopamina ia ca ostateci frica, teama si instinctul de autoconservare, iar lucrurile se vad diferit.

O explicatie a cercetatorilor este legata de evolutionism, respectiv nevoia de a pleca de acasa, de a explora noi zone, tot mai indepartate (nu neaparat geografic, cat diferite si care ofera senzatii mult mai intense decat acasa). Studiile mai arata ca adolescentii nu isi pot potoli setea de risc nici macar atunci cand sunt avertizati ca riscurile sunt mult mai mari decat anticipeaza ei.

Ce fac parintii pe care ii asculta adolescentii

Exista “cel mai bun mod de a creste un copil”? AFLA ce spun trei adolescenti de nota 10 despre parintii lor | VIDEO

Dopamina si efectele ei pot fi tinute sub control. Pentru ca nu toti adolescentii se expun pericolelor. Aici intervine, familia, mediul de acasa si, la fel de important, cercul de prieteni. Un studiu realizat anul trecut pe 46 de adolescenti, la Universitatea din Illinois (SUA), a aratat ca adolescentii care se cearta mai des cu prietenii (au conflicte sociale mai dese) sunt aceia care sunt mai predispusi la activitati riscante.

Nici macar la aceasta varsta nu este prea tarziu sa oferi caldura, intelegere, si disponibilitate de a-l intelege pe adolescentul care, poate, te-a intrecut in inaltime.

Tot in urma unor studii universitare s-a aratat ca adolescentii de 15 ani care cresc mai apropiati de parinti au aratat mai putina activitate a creierului indreptata spre situatii de risc si puteau cantari mult mai bine situatiile, pentru a evalua daca riscul merita sau nu.

Astfel, conform studiului publicat anul trecut in jurnalul Developmental Cognitive Neuroscience, s-a aratat ca apropierea de parinti (in familii unde parintii vorbeau cu respect, nu erau dominanti, isi ascultau copiii si erau constructivi atunci cand apareau probleme, nu tipau la copii etc) a fost determinanta in diferentele dintre adolescenti.

Ce se intampla cu adolescentul la 17 – 18 ani

Incep sa se vada roadele intregii educatii de la 0 ani, si mai ales cea cultivata cu grija de la debutul adolescentei. Dezvoltarea creierului nu este la final, dar acum se observa foarte bine schimbarile.

Acum poate sa apara o crestere a coeficientului de inteligenta IQ la foarte multi adolescenti, iar cel mai mare avantaj este, de departe, cresterea coeficientului de inteligenta emotionala EQ.

Pentru ca, daca la IQ ai doar o perioada din viata (pana la mijloc – final de adolescenta) pentru a-l dezvolta la maximum (IQ-ul fiind determinat si genetic), pentru EQ ai toata viata la dispozitie sa il dezvolti (de el depinzand, astfel, mare parte a succesului profesional si personal ca adult).

Cum am ajuns sa crestem o generatie de adolescenti anxiosi. Iata motivul si solutiile

TOP 10 cărți pentru adolescenți, recomandate de Boris Akunin

Un studiu din 2013 realizat pe 11.000 de perechi de gemeni, realizat prin colaborarea a trei universitati americane – Penn State University, University Park si University of Colorado – a aratat ca adolescentii care sunt destepti au sansa de a fi si mai destepti (de a castiga cateva puncte de IQ) spre varsta de 17 – 18 ani, cand, de cele mai multe ori, procesul s-a incheiat pentru multi adolescenti.

Explicatia stiintifica este legata de faptul ca la adolescentii de peste 16-17 ani parti din cortexul prefrontal, responsabile pentru luarea deciziei in special, sunt suficient de dezvoltate pentru a lua decizii mult mai bune, lipsite de risc, mai putin impulsive.

Cat despre abilitatile legate de rezolvarea problemelor, planificarea strategiei, acestea vor continua sa se dezvolte cel putin pana pe la 20 de ani, conform unui studiu de anul trecut, realizat de universitatea britanica Sheffield Hallam University.

Ce parere ai? Aceste informatii te-au facut sa intelegi mai bine de ce adolescentii o iau razna?

Sursa foto: Pixabay.com

 

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit

Taguri

Ana Zidarescu

Buna! Sunt Ana Zidarescu, jumatatea Centrului de Parenting :) Mamica din 2012, aduc in fiecare dintre articolele mele toata experienta de peste 10 ani ca jurnalist in presa nationala si informatia noua pe care eu insami am cautat-o despre cresterea frumoasa si plina de iubire a fiului meu. Scriu pentru mine, in primul rand, sa invat sa fiu o mama mai buna. Ma bucur de viata, sunt recunoascatoare pentru tot ceea ce am si imi doresc ca fiul meu sa ajunga sa fie mandru de mine: ca mama, ca om. Iata articolul meu de astazi:

Articole similare

Utilizăm fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care CentruldeParenting.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele Dumneavoastra pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close