In ultimele luni, am auzit de toate: „Laptele tau nu mai e bun”, „De ce-i mai dai? Nu e bine pentru copil!”, „Laptele e ca apa”, „Copilul nu mai trebuie alaptat dupa ce i-au iesit toti dintii” sau „dupa ce mananca de toate” si multe altele de acest gen, de la rude, prietene si chiar medici.

Baietelul meu are 2 ani si 3 luni si, cum a inceput sa bea lapte matern la fix o saptamana de la nastere, continua sa bea si acum, desi nu mi-as fi putut imagina ca o va face atat de mult timp.

Cumva, simt o presiune sociala. Si imi dau seama ca aceasta presiune o simt si multe alte femei, cel putin din Romania, care aleg sa-si alapteze copiii peste varsta de 2 ani sau chiar uneori si peste varsta de doar un anisor.

Recent, o cunostinta mi-a povestit ca, pe cand fiul ei, care astazi e deja adolescent, avea un an si jumatate, a fost la doctor si, cand cadrul medical a aflat ca ea inca alapteaza, s-a rastit: „Ce-i cu tine? Esti vaca sa dai atata lapte?” Intr-adevar, se intampla in mediul rural, dar totusi?… Evident, din respect pentru experienta medicului, femeia a intrerupt imediat alaptarea…

In cazul meu, insa, ceea ce simt este mai important decat ce imi spune doctorul, care ma asteapta de mai bine de un an sa incetez alaptarea ca sa iau un tratament cu antibiotic, interzis pe timpul alaptarii.

Nu sunt o sustinatoare aprinsa a alaptarii de lunga durata, nici a intarcarii la o anumita varsta. Cred ca aceste decizii sunt la latitudinea mamei si a copilului. Si fiecare caz in parte este individual, astfel incat nu judec pe nimeni cand vine vorba de acest aspect.

Eu aleg sa-mi vad copilul fericit cand se cuibareste la sanul mamei lui, unde nimic nu-l mai ingrijoreaza, nimic nu-l mai sperie, nici măcar batista bebelusului sau faptul ca va veni cumnata mea sa stea cu el in timp ce sunt plecata…

Am fost atat de fericita cand a inceput sa ia sanul, la o saptamana de la nastere, dupa ce a tot refuzat, incat mi se pare ca as trada acel moment, mi se pare ca as dispretui acel dar pe care l-am primit atunci de la Dumnezeu daca l-as intarca fortat.

Cred ca o eventuala intarcare ar fi in aceeasi masura grea si pentru el, si pentru mine. Si atunci, de ce l-as intarca? Pentru presiunea sociala? Dar oare merita?…

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit