Cum comunicam iubirea? Pasii siguri care te duc direct spre inima copilului tau

Il tii de mana in timp ce va indreptati cu pasi grabiti spre gradinita sau spre scoala. Si in aceasta dimineata, ca si in cea de ieri, sunteti in intarziere. Inca de la primele ore, totul este pe fuga. Micul dejun (daca), imbracatul, iesirea din casa, drumul, ramasul bun.

Seara, aglomeratie spre casa, pregatirea cinei, jocul cu copilul, temele, pregatirea hainelor pentru a doua zi. Ne uitam cu drag la copil cand doarme, in pat, inainte de culcare ii spunem ca il iubim, ca suntem fericiti cu el, ne facem planuri pentru weekend. Sa fie, oare, singurul moment de conectare?

Meritam mai mult. Si noi, si el. Dar, rutina, bat-o vina, ne absoarbe in graba ei. Urgente, nevoi ale casei. Zilnic, avem destinatii urgente spre care trebuie sa ajungem: gradinita / scoala, serviciu, gradinita / scoala, acasa, bucatarie, baie, dormitor.

Pasii au ajuns sa-si cunoasca singuri drumul. Nu degeaba mergi pe strada cu gandurile departe, dar te trezesti, totusi, acolo unde trebuia sa ajungi.

Insa, cati dintre acest pasi te poarta, zilnic, tot mai aproape de inima copilului tau?

Aproape toti parintii sunt de parere ca au o comunicare buna cu copilul lor. Cumva, foarte multi parinti se plang si de faptul ca nu reusesc sa se inteleaga cu copilul. Motivul este ca, in timp ce comunicarea zilnica exista, comunicarea dragostei se face rar.

Poate faci parte dintre cei care, in copilarie, nu li se spunea “te iubesc” foarte des. Poate deloc. Tu esti determinata sa ii spui copilului tau aceste cuvinte. Dar a spune copilului “te iubesc” este numai primul pas din comunicarea iubirii.

Iata cateva aspecte importante pe care sa le iei in calcul atunci cand pornesti pe drumul spre inima copilului tau:

De exemplu, a venit copilul tau la tine sa iti spuna “Imi este foame”, iar tu sa ii raspunzi “Nu, nu iti este. Tocmai ai mancat” ?

Atunci cand copilul face astfel de simple afirmatii, iar parintele nu il crede, ii desconsidera sentimentul, ori nu apreciaza corect situatia, copilul are senzatia ca nu poate avea incredere in propriile senzatii, sentimente si opinii. Mai mult, incepe sa creada ca are nevoie de cineva care sa-i valideze sentimentele, care sa-i spuna ce trebuie sa gandeasca, ori sa simta.

Validarea sentimentelor copilului il ajuta sa se simta iubit si important

Atunci cand parintele doreste sa creasca un copil cu incredere in sine, capabil sa ia decizii in functie de senzatiile pe care le are, sa caute singur solutii la probleme, sa fie intelegator fata de sentimentele altora si sa respecte emotiile celor din jur, este important ca parintele sa valideze sentimentele copilului.

In efortul de a-i arata copilului iubirea, parintele va incerca sa umple golul lasat de absenta parintelui (serviciu, stres si lipsa de implicare in jocul copilului etc). La indemana sunt recompensele: cadouri, dulciuri.

Aceste cadouri, insa, nu inseamna la fel de mult ca o imbratisare puternica, confirmare (importante mai ales pentru copiii kinestezici, de exemplu). Pentru ca fiecare copil  isi exprima si recepteaza cel mai bine iubirea intr-un limbaj propriu.

Iar daca vrei sa afli ce fel de copil ai si la ce reactioneaza el mai bine, una dintre cartile pe care ti le recomand cu mare drag este “Cele cinci limbaje ale iubirii copiilor“, de Gary Chapman.  Astfel, vorbind “pe limba” copilului, parintele va reusi sa-i indeplineasca nevoile emotionale mult mai eficient. De fapt, parintii trebuie sa stie sa vorbeasca toate cele 5 limbaje ale iubirii descrise de autor, insa, unul dintre ele va fi mai puternic, ramanand doar ca parintele sa poata identifica despre care este vorba.

Intr-o lume in care multi copii par confuzi si in cautare de supor emotional, riscul de a-l gasi acolo unde trebuie este foarte mare. Dar parintii au sansa de a le oferi copiilor un dar minunat : sa inteleaga limbajul iubirii propriului copil si sa-l foloseasca mereu.

Gasiti solutii impreuna

Conflictele sunt inevitabile. Insa, tocmai pentru ca stii care este limbajul iubirii copilului tau, stii care a fost emotia care i-a cauzat probleme si, mai ales, care a fost nevoia neimplinita, poti sa-l ghidezi sa gaseasca solutia care i se potriveste cel mai bine personalitatii sale.

Una dintre cele mai des intalnite emotii negative este izolarea sau excluziunea. Iti mai aduci aminte cum te simteai atunci cand, la scoala, anumite colege aveau un grup unit, iar pe tine nu voiau sa te primeasca in cercul prieteniei lor? Daca stii ca ai un copil retras care resimte puternic refuzul altora, atunci poti anticipa ca aceasta situatie s-a produs la gradinita sau la scoala si poti incepe sa vorbesti deja, sa pui anumite intrebari, care sa ghideze discutia in directia care trebuie, iar copilul sa vorbeasca usor. Pentru ca nimeni nu va raspunde cu o emotie puternica, nici nu se va deschide, daca intrebarea este “ce ai mai facut astazi la scoala?”

Emotiile negative la copii. 5 pasi usori cum sa inveti copilul sa-si gestioneze emotiile neplacute

Controlul sau exprimarea emotiilor? Cum poti creste astazi adultul fericit de maine

Iata cele 4 emotii care stimuleaza invatarea mai mult decat orice

Nu ii spune copilului cum ar trebui sa se simta, pentru ca nu vei face decat sa-i accentuezi sentimentul de dezechilibru emotional. Atunci cand ne dorim sa comunicam iubirea si sa gasim drumul spre inima copilului nostru trebuie sa-l ajutam sa intre in contact cu propriile sale emotii, sa invete sa le defineasca, fie ca sunt bune, fie ca sunt rele. Astfel, chiar si atunci cand esti langa copilul tau si il ajuti sa gaseasca o solutie vei continua sa ii validezi sentimentele : singuratate, rusine, foame, oboseala. Doar pentru ca sunt negative si doar pentru ca noua nu ne convin, pentru ca disturba armonia zilei, nu inseamna ca nu exista si ca nu afecteaza copilul.

In comunicarea eficienta a iubirii, copilul trebuie sa simta mereu ca are un partener de nadejde in parintele sau, ca are un sprijin neconditionat, care il accepta asa cum este. Tocmai de aceea, in gasirea solutiei parintele sa fie mai mult un coach, un ghid, si nu omul-cu-solutia. Pentru ca si copilul trebuie sa invete cum sa-si gaseasca singur solutii si sa nu depinda de parinte sa-i gaseasca rezolvarile.

Pe final, sa reluam pasii:
1. Te iubesc
2. Identifica si valideaza emotiile
3. Gasiti solutii impreuna

Aceasta abordare este, poate, cel mai mare “te iubesc” si cel mai eficient mod sa ne comunicam iubirea copiilor nostri.