Copilul tot greșește și criticile nu ajută? Cu ce să înlocuiești critica pentru rezultate rapide

Copilul tău petrece prea mult timp în fața ecranelor?

elefant.ro

Sau poate are anumite ticuri?

Sau nu se poate abține de la un dulce, și încă un dulce?

Sau scrie urât și parcă refuză să fie mai atent la școală?

Oricare ar fi problema pe care dorești s-o corectezi la copil, a-l atenționa frecvent că nu face bine, că scrie/vorbește/citește urât și că ceea ce face este greșit nu ajută la rezolvarea problemei

Dacă aceste critici ar contribui la îmbunătățirea abilităților copilului sau dacă l-ar ajuta cu adevărat să renunțe la obiceiurile negative, cu siguranță că ai fi văzut demult rezultatele, nu-i așa?

answear.ro

Uneori, când critica este însoțită de pedeapsă, pot apărea și rezultate. Însă, ele sunt de scurtă durată, deoarece, în sinea copilului problema a rămas nerezolvată. Și, dacă îți dorești să crești o persoană sănătoasă și echilibrată pe termen lung, știi că nu e suficient să te limitezi la rezultatul de moment. Știi că este nevoie să-ți ajuți copilul să rezolve problema, să integreze anumite lucruri și să depășească provocarea cu adevărat, în sinea lui, nu doar pe moment, de frica unei pedepse.

Adevărul despre critică

Critica, în contextul la care ne referim în acest articol, este, din start, o judecată pe care o face părintele la adresa comportamentului copilului și a persoanei sale

Părintele compară copilul cu propriile criterii și, dacă cel mic nu le îndeplinește, apar sentimente precum nemulțumire, neîmplinire, frustrare, rușine, desconsiderare etc. Totodată, apare o dorință de a schimba comportamentul copilului, manifestările sale și chiar personalitatea sa, dacă părintele consideră că acolo se ascunde adevărata problemă.

Ce face critica de fapt este să-i atragă copilului atenția, din nou și din nou, că face greșit anumite lucruri sau că el, ca persoană, este inadecvat. Pe măsură ce primește în mod constant mesajul că are un comportament greșit sau că este inadecvat, copilul interiorizează această credință despre sine. El își crede părintele pe cuvânt, mai ales dacă părintele care îl critică este mama care l-a născut. El ia drept corect și adevărat tot ce îi spune ea despre el.

Apoi, după ce s-a convins și el pe sine însuși că are un comportament greșit și că este inadecvat, își pierde încrederea că ar putea îmbunătăți ceva. Pe termen lung și ca efect general, copilul își pierde încrederea în sine și în forțele proprii, că poate evolua, că poate reuși, că poate realiza lucruri deosebite. 

Acesta este punctul în care părintele critic pierde definitiv lupta cu defectele copilului. Chiar dacă îl are pe copil de partea sa, defectele par insurmontabile din cauză că cel mic nu mai crede că poate reuși să îmbunătățească lucrurile. 

De acum încolo, copilul are, în linii mari, două opțiuni:

1. Să creadă că ceea ce face este aproximativ bine, caz în care se va confrunta cu conflicte frecvente în relația cu părintele critic. Însă, cel puțin, va avea o imagine de sine relativ bună. Copilul alege să fie de partea lui și să-și apere punctul de vedere, să-și apere defectele, obiceiurile proaste, alegerile proaste – din punctul de vedere al părintelui.

2. Să fie de acord cu părintele și să creadă că ceea ce face este greșit, caz în care va simți multă vinovăție și rușine de fiecare dată când repetă greșeala pentru care este criticat și certat de către părinte.

Ambele variante presupun conflicte interioare și dezechilibre emoționale, precum și crearea unor strategii de gestionare a situațiilor nu tocmai constructive.

Așadar, adevărul despre critică este că aceasta este complet inutilă în educația copilului: nu rezolvă problemele, nu corectează nereușitele copilului, nu îl motivează să evolueze, îi distrug încrederea în sine, îl demotivează, îi aduc rușine și vinovăție sau îl fac să intre într-o luptă cu părinții.

Întreabă-te dacă asta îți dorești să vezi la copilul tău. Dacă răspunsul este NU, atunci ai putea să iei în considerare să excluzi complet criticile din comunicarea cu copilul tău.

Cu ce înlocuim criticile?

Este o întrebare foarte bună. Răspunsul meu este: cu nimic. Pur și simplu excluzi orice comentariu și remarcă referitoare la ce nu îți place la copilul tău. 

Șansa ca el să-și îmbunătățească performanțele, comportamentul, preferințele atunci când îl accepți așa cum este, când îl susții în ceea ce face și când îi lași spațiu să fie cine este și să-și asume alegerile, este cu mult mai mare dacă renunți să-i mai arăți constant că greșește sau că nu este suficient ca persoană.

Având în minte unde îți dorești să ajungi, e important să evaluezi dacă scopul tău este și al copilului. Pentru că, dacă tu încerci să-i faci bine cu forța, nu vei reuși, copilul se va împotrivi și ambii veți simți furie și frustrare. De exemplu, dacă tu insiști ca cel mic să mănânce sănătos sau să aibă obiceiuri sănătoase, iar el nu rezonează cu acest obiectiv, tot ce vei spune în aceste direcții va fi respins de copil. 

Dacă este așa, atunci, în loc să-i atragi atenția de fiecare dată că greșește, este mult mai de ajutor să găsești strategii prin care să-l ajuți să înțeleagă ce vrei să-i transmiți: importanța alimentației sănătoase și a unui stil de viață sănătos pe termen lung. Spun strategie, deoarece nu e suficientă o discuție, ci este nevoie să acționezi din multe direcții, inclusiv prin metafore, jocuri, contactul cu persoane de încredere, mentori etc. 

Ce poți face este să alegi să-ți direcționezi energia pe care o pui în sublinierea greșelilor prin critici către a construi și a urma o strategie prin care să rezolvi problema în profunzime. Pentru aceasta, ai nevoie nu doar să evaluezi copilul conform criteriilor tale, ci și să-i înțelegi perspectiva, să te pui în papucii lui, să ții cont de dorințele lui și să accepți că este o persoană diferită de tine care crește într-o lume diferită față de cea în care ai crescut tu.

Acesta este un mod constructiv de a-i transmite valorile tale, un mod care implică respect față de copil și un comportament responsabil și conștient din partea ta ca părinte care știi că ceea ce faci tu astăzi este baza psiho-emoțională a copilului tău pentru toată viața lui.

Sursa foto: Pexels

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit

Taguri

Ana Bâtcă

Sunt Ana Bâtcă, cofondator Centrul de Parenting și mama unui băiețel născut în 2013. Misiunea mea este să sprijin părinții să aibă o comunicare mai bună și relații mai frumoase cu copiii lor. În ceea ce fac, mă ajută formările mele în Coaching, Master Coaching, Formator, NLP Practitioner, NLP Master, precum și experiența de peste 800 de ore de lucru cu oamenii în ședințe individuale și de grup.

Articole similare

Utilizăm fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care CentruldeParenting.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele Dumneavoastra pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close