Copilul l-a luat pe NU in brate? Tehnica de coaching care te scoate din impas
[ad#co-1]Zilele trecute, o mamica a descris urmatoarea situatie pe un grup de parenting: „Baiatul meu de 21 de luni striga incontinuu NU mie si tatalui lui, uneori fara un motiv anume, iar alteori pentru ca noi trebuie sa facem ceva ce nu-i place cum ar fi schimbatul scutecului, iar uneori pentru ca nu am facut ceva in felul in care si-a dorit cum ar fi faptul ca nu ne-am jucat cu o jucarie in modul in care voia el sa ne jucam”. Femeia era foarte frustrata din cauza ca cel mic tipa la ea si la sotul ei. Ea mai spune ca au renuntat sa-i mai spuna „nu” de una-doua luni. Acum, situatia este destul de tensionata si cere sfaturi pentru a o gestiona.
Daca ai copil mic, cu siguranta, stii cat de greu iti poate fi uneori sa te intelegi cu el atunci cand refuza absolut totul, atunci cand il are pe „nu” pregatit sa iasa pe gura inca dinainte sa-i spui tu ceva.
„Nu, nu, nu!” 5 trucuri eficiente cum sa convingi un copil mic incapatanat
„De cate ori sa-ti spun?!” 10 cauze de ce nu ne asculta copiii
Psihologii spun ca, la varsta de 2-3 ani, incepe sa se manifeste independenta copilului. Acesta este si motivul pentru care, la aceasta varsta, cel mic vrea sa faca totul singur si se opune de multe ori solicitarilor parintilor. Copilul vrea sa simta ca este o personalitate si ca parerea lui conteaza si face acest lucru manifestandu-si opozitia fata de ceea ce spun parintii lui.
Ce face parintele de regula in acest caz? Sunt mai multe moduri de a reactiona raspandite in randurile parintilor: fie incearca sa negocieze cu copilul, expunandu-i diverse variante dintre care sa aleaga, fie il ameninta cu o pedeapsa sau cu privarea de ceva dorit, fie ii promite o recompensa daca face lucrul cerut, fie se enerveaza si tipa la copil sau chiar aplica o corectie fizica.
Toate aceste moduri de a reactiona au un lucru in comun: ele pornesc de la NU, de la faptul ca cel mic refuza sa faca ceva ce ne dorim. Si, din aceasta perspectiva, chiar si negocierea cu el are drept obiectiv sa faca ce ne dorim noi.
„Nu poti face nimic cu un copil a carui inima nu-ti apartine”. De ce e mai important sa fim aproape de copil decat sa-l crestem independent
18 selfie-uri care surprind viata unei mame care “sta acasa” cu copilul. Pe cat de amuzante, pe atat de adevarate
Efectul miraculos al unei intrebari simple
Insa ceea ce putine persoane iau in considerare in acele momente este faptul ca in spatele refuzului copilului se afla o dorinta neimplinita. Altfel spus, copilul refuza sa faca ceva, nu vrea sa faca ceva, dar, in acelasi timp, isi doreste sa faca altceva sau poate isi doreste sa faca acelasi lucru, insa intr-un alt mod.
Una dintre cele mai puternice intrebari din coaching este „Ce-ti doresti de fapt?” Foarte multe persoane se concentreaza, asemenea copilului mic, pe lucrurile pe care nu le doresc si, cand sunt intrebate ce isi doresc de fapt, dureaza mult timp pana isi dau seama care sunt adevaratele dorinte ascunse in spatele atator refuzuri si frustrari. Insa, odata ce au inteles ce isi doresc, perspectiva se schimba.
7 lucruri pe care le au in comun cei mai buni parinti din lume
[ad#co-2]Cum sa aplici aceasta tehnica in comunicarea cu copilul? Hai sa-ti dau un exemplu din experienta mea. Vara trecuta, pe cand E. avea vreo 2 ani si 5 luni, ne-am intors dupa o plimbare afara si a inceput sa refuze sa se descalte pentru a intra in casa. S-a asezat pe jos, pe gresie, in hol si efectiv il luase pe „nu” in brate. Imi raspundea cu „nu” la toate incercarile mele de a rezolva cumva situatia. Si era intr-atat de indarjit, incat, dupa cateva minute de negocieri, a inceput sa se tavaleasca pe jos si sa planga tare. I-am spus ca sunt langa el si astept sa se linisteasca, dar el ma alunga de langa el. Si atunci, m-am gandit sa-i pun intrebarea: „Ce-ti doresti?” si am avut urmatorul dialog:
– E., tu nu vrei sa te descalti…
– Nuuuuu (scancete)
– Si nici nu vrei sa-ti schimbi hainele
– Nuuuu
– In regula. Nu vrei sa te descalti si nu vrei sa te schimbi. Dar sunt curioasa ce anume vrei?
– … (a mai continuat sa scanceasca, dar nu cu aceeasi intensitate)
– Ce iti doresti de fapt acum? (si l-am lasat sa se gandeasca la intrebare)