Ce inseamna, de fapt, nevoia de a controla lucrurile excesiv?

[ad#co-1] Despre oamenii care tind sa controleze lucrurile in mod excesiv si uneori chiar si pe cei din jur am auzit cu totii. De regula, putem sa observam la aceste persoane si o tendinta constanta spre incordare si tensionare. Si este de inteles, avand in vedere ca poarta povara responsabilitatii atator lucruri si oameni care sunt si nu sunt in controlul lor cu adevarat.

Ce trebuie sa stii despre trauma la copii: cand se formeaza si cum o poti descoperi

Invata-l pe copil cum sa recunoasca o persoana periculoasa

La parinti se intampla des ca aceasta tendinta de a controla sa apara, insa nu are de-a face cu ideea de a fi parinte. Desigur, un parinte are alte responsabilitati, alte griji si alte ganduri si sentimente, insa daca la o persoana exista deja aceasta tendinta de a controla lucruri mai mult decat este cazul se va accentua atunci cand va aparea si in copil sau mai mai multi in peisaj.

O parte dintre cei care se confrunta cu aceasta situatie isi doresc sa o poata gestiona, in timp ce altii nu se simt deranjati de ea. Pentru cei care au constatat ca aceasta nevoie de a controla lucrurile excesiv nu este sanatoasa si vor sa faca ceva in acest sens exista cateva lucruri pe care este bine sa le stie atunci cand se apuca sa lucreze cu ei.

Pana acum s-a dezbatut ideea ca nevoia de a controla lucrurile in jurul tau arata, de fapt, o frica. Nevoia de a controla unele emotii arata o frica, nevoia de a controla ceea ce fac cei din jur arata o frica de potentiale situatii si scenarii aducatoare de durere etc. Acest lucru este corect, insa iata o varianta mai complexa si mai profunda a acestei situatii.

Cand cineva are nevoie sa tina totul in ordine, sa stie ce si cand se intampla, de ce si cu cine, pentru cat timp si cum, mentine lucrurile doar asa cum considera ca „trebuie” si respinge orice se abate de la reguli, acea persoana se afla, de fapt, intr-un mecanism de compensare a unui sentiment interior si profund de lipsa de control. Nu este vorba doar despre o frica. Poate ca iti va fi usor sa gasesti frica din spatele unui eveniment specific si sa faci ceva in legatura cu asta. Iar apoi vei observa ca se intampla si cu o alta situatie si o rezolvi si pe aceea. Apoi apare iar si mereu este necesar sa rezolvi frica din spate. Insa, aceasta nu suna a schimbare pe termen lung, ci mai degraba suna a tratament al simptomului. Ceea ce genereaza toate aceste frici si anxietati in fata unor potentiale scenarii care sunt mai putin probabile este un mecanism mult mai profund care se activeaza in anumite contexte, indiferent de specificul lor.

Un prim pas este cel de a intelege ca persoana care controleaza tot in jur si ajunge sa vrea sa isi controleze intr-un mod robotic chiar si emotiile si gandurile are de fapt un fond interior de lipsa de control si de lipsa de siguranta. Insa, acest lucru nu este ceva constient, nu este ceva ce oamenii sa gandeasca. Nu o sa auzi o astfel de persoana spunand: „pentru ca ma simt fara control si in nesiguranta in sinea mea, o sa monitorizez tot in jur.” Desigur ca nu, pentru ca acesta este un mecanism de compensare care ajuta la A NU SIMTI lipsa de control din interior. Acest lucru este dureros si atunci este de inteles de ce acestor persoane le este greu sa renunte la controlul excesiv. Este singura varianta pe care o au pentru a se simti in siguranta in propria lor viata.

Mai departe, este necesar sa intelegem si mai profund de ce a aparut acest mecanism. Intr-un mod foarte putin intuitiv pentru multi, este vorba despre o traumatizare la mijloc. Si nu, nu ne referim la acel gen de traumatizare care e vizibila pentru oricine. Vorbim despre acea trauma silentioasa, care a aparut in urma unui eveniment care nu a fost perceput ca un eveniment traumatic de catre cei din jur, dar in timpul caruia persoana „s-a rupt”, astfel incat a ramas cu probleme. Dezvoltarea pe un fond de lipsa de siguranta interioara arata ca, la un moment dat, persoana respectiva a suferit un eveniment in care s-a simtit profund neajutorata, ranita, vulnerabila, fara aparare si a simtit teama intensa. Acestea sunt suficiente incat sa se incadreze la capitolul trauma. Iar daca acestea sunt suficient de intense, se poate produce „ruptura” emotionala care reprezinta, de fapt,  trauma.

Situatii care se incadreaza in aceasta categorie sunt cele in care copilul s-a simtit abandonat in mod repetat pentru simplul fapt ca nu i s-a spus unde pleaca parintii, cat stau, daca se vor intoarce dupa el sau au plecat chiar pe ascuns. Lucru care este tradus in mintea copilului drept o parasire intr-o lume in care nu se poate descurca, iar socul emotional, neajutorarea, frica, durerea, vulnerabilitatea prin varsta si natura sa de copil conduc la traumatizarea sa. Poate pentru unii este un soc faptul ca un astfel de eveniment se incadreaza la categoria traume, insa daca a apucat sa se intample o ruptura si exista efecte pana in viata de adult a respectivului moment, atunci in mod categoric discutam despre o trauma.

Prin urmare, o persoana cu nevoia excesiva de a controla lucrurile ascunde in interior un sentiment de neajutorare, de neputinta care nu este nimic altceva decat efectul unui eveniment care a produs o ruptura emotionala. Iar fondul de neputinta, de neajutorare mentine persoana intr-o stare constanta de pericol, deci in stare de vigilenta sau hipervigilenta si, din cauza ca este foarte dureros si greu de prelucrat un astfel de proces, persoana  alege sa il tina blocat si sa foloseasca mecanisme de compensare care sunt mecanisme de aparare, deci care au ca scop supravietuirea acesteia prin adaptarea la ceea ce se intampla in interiorul sau in contact cu exteriorul. Nu sunt lucruri usor de procesat de catre o persoana singura la ea acasa, ci este nevoie de ajutor specializat si nu este nicidecum doar „o chestie minora pe care multi o au”.

[ad#co-2]De fiecare data cand persoana ajunge sa nu aiba control si sa se simta cu adevarat neajutorata si neputincioasa, se reactiveaza trauma cu efect de retraumatizare DACA nu este facuta de catre un specialist in anumite conditii. Nu impinge NICIODATA o astfel de persoana in situatii in care isi pierde controlul pentru ca ii poti cauza foarte mult rau.

Pentru mamicile ambitioase: Cum sa lucrezi mai putin cu rezultate mai bune

Copiii tai se cearta? 18 moduri prin care ii poti invata pe frati sa fie cei mai buni prieteni

Cu speranta ca, prin acest articol, am adus mai multa claritate asupra ideii de control, pe viitor poti analiza daca astfel de lucruri se intampla cu tine sau cu cei din jur si le poti oferi compasiunea si intelegerea ta si chiar recomandarea apelarii la un specialist. Nimeni nu este obligat sa treaca prin viata cu „rupturi” emotionale din trecut care afecteaza intreg cursul vietii pe care o duce.