Din dorinta de a oferi totul copiilor nostri, uitam adesea ca tocmai aceasta abordare aduce cu sine o serie de situatii problematice in relatia cu ei, printre care si faptul ca acestia considera ca totul li se cuvine si ca nu invata cum sa aprecieze ceea ce sunt si ceea ce au.

In cartea sa “Cand sa spunem NU copiilor”, autorul Robert Langis vorbeste de respectarea a trei reguli didactice eficiente pentru ca un copil sa invete deprinderea de a aprecia. Iata mai jos care sunt acestea:

La ce vârstă înțeleg copiii „NU” și când este momentul să te îngrijorezi

Ne laudam sau nu copiii? 8 reguli pentru o lauda constructiva

  1. Copilul nu trebuie sa creada niciodata ca lui i se cuvine totul este nevoie sa comunicam copilului faptul ca el nu va primi de fiecare data tot ceea ce isi doreste, ca nu vom spune DA fiecarei cerinte a lui. Datoria noastra de parinti este de a dezvata copilul sa mai creada ca noi vom raspunde afirmativ tuturor cerintelor.
  2. Trebuie sa il invatam pe copil valoarea lucrurilorde la noi copilul va invata valoarea lucrurilor, iar pentru a realiza acest obiectiv putem sa apelam la diferite strategii, cum ar fi: – sa ii explicam faptul ca, pentru a obtine ceva, este nevoie sa muncim si sa depunem efort; – sa il punem sa indeplineasca anumite sarcini si treburi prin casa pentru a vedea ce inseamna munca; – sa avem discutii despre faptul ca, pentru a cumpara ceva, este nevoie de bani, iar pentru a avea bani este nevoie sa muncim pentru a ii castiga; – sa ii comunicam ca alti copii nu sunt la fel de norocosi, ca nu au unde sa locuiasca sau ce sa manance; – sa ii invatam de mici sa ofere din lucrurile lor pentru alti copii defavorizati, ii putem lua cu noi sa vada cu propriii ochi ce inseamna sa nu ai anumite lucruri; – sa le vorbim de importanta caminului si a casei in care locuiesc, pentru a constientiza acest lucru etc.
  3. Copilul trebuie sa fie “convins” ca suntem capabili sa spunem nu altfel va considera ca nu suntem fermi si hotarati in ceea ce spunem, iar el va continua sa creada ca totul i se cuvine. Pentru a ne putea invata copilul si pentru a il putea convinge de acest lucru este nevoie sa credem ca suntem noi insine capabili de acest lucru, ca stim de ce anume ii spunem “NU”, iar copilul va intelege ca, atunci cand parintii spun acest lucru, nu exista cale de intoarcere. Nu este nevoie sa devenim niste parinti supusi, gata sa faca orice doreste copilul, deoarece ii vom face o defavoare acestuia pe termen lung. Noi suntem adultii, copilul este nevoit sa inteleaga ca atunci cand are o dorinta neadecvata va fi spre binele lui sa il refuzam. Consecventa si perseverenta noastra va da roade, iar copilul va observa ca are de-a face cu parinti care stiu ce isi doresc, care nu spun un lucru si fac altul, care sunt calmi si fermi in exprimarea si aplicarea regulilor.

Orbi la nevoile copilului: „Nu-i place nimic si nu vrea sa faca nimic!”

Puterea si efectele lui “NU”. Cum ar trebui sa procedeze un parinte

Cu cat aplicam mai devreme aceste strategii, cu atat mai usor ne va fi sa ii facem pe copii sa inteleaga si sa aprecieze lucrurile pe care le facem pentru ei si pentru buna lor dezvoltare.

Cand copilul este deja adolescent va fi mai greu de schimbat aceasta mentalitate, dar este esentiala pentru buna  functionare a familiei.

Autorul conchide intr-un mod foarte elocvent discutia despre acest subiect: “Copilul care stie sa aprecieze este fericit”.

Doresti sa afli mai multe din cartea “Cand sa spunem NU copiilor” de Robert Langis? Iata de unde o poti comanda:

cind-sa-spunem-nu-copiilor_1_fullsize