Asociația BookLand a renovat și dotat 23 de școli rurale, în 2021

În ultimii ani, au fost elaborate numeroase programe naționale destinate îmbunătățirii condițiilor din școli și reducerii inegalităților socio-educaționale. Cu toate acestea, performanța învățământului românesc a involuat. Iar pandemia a complicat și mai mult lucrurile. Există calcule care arată că până în 2025, atât în mediul urban cât și în cel rural, vor fi cu 40% mai puțini copii decât în anii 2000, se arată într-un comunicat al Asociației BookLand.

Starea sistemului educațional este considerată rea și foarte rea de 78% dintre participanții la Barometrul de opinie publică al Academiei Române (2019). Ce i se reproșează educației românești? Lipsa siguranței în școli, dotarea necorespunzătoare, numărul mare de elevi în clasă, numărul mare de materii, incompetența/indiferența profesorilor, salariile mici, indisciplina elevilor, gradul de intoleranță, politizarea actului educațional și corupția.

Totuși, în mod paradoxal, circa 90% dintre respondenți se declară mulțumiți de educația pe care au primit-o în școală.

87% din teritoriul țării noastre este rural. Iar 65% dintre școlile românești sunt amplasate în sate și comune, concentrând 33% dintre elevi.

Cu o rată a abandonului școlar de peste 15% – în mediul rural fiind cu 25% mai mare față de cel urban – înseamnă că una din patru persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani nu și-a finalizat studiile. O tendință în creștere.

Să înțelegem și de ce: conform unei analize realizate de echipa Băncii Mondiale, în colaborare cu Ministerul Educației Naționale:

• 82% dintre școli au fost construite înainte de 1970
• 17% nu au acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă
• 20% nu au toalete în incinta școlii
• 25% folosesc sobele ca principală sursă de încălzire
• 50% nu au săli de sport
• 40% nu au bibliotecă

Dacă cineva dorește să folosim toate aceste argumente în favoarea școlii online, în opinia reprezentanților BookLand, nu e cazul, deoarece peste 60% dintre gospodăriile rurale nu au conexiune la internet și nici laptop/desktop.

În plus, deși 97% dintre profesori consideră că utilizarea tehnologiei crește atractivitatea disciplinei predate, 76% recunosc că nu au competențele digitale necesare.

Ce soluții există?

Ce e de făcut într-un sistem în care atât de necesara reformă în învățământ se lasă așteptată, România alocând educației printre cele mai mici procente din PIB (sub 3%), în comparație cu Suedia care alocă aproape 7%?

Răspunsul au încercat să-l găsească în ultimii 31 ani cei 31 miniștri ai Educației, dar fără succes. Totuși, nu se poate pune totul în cârca acestui minister, fiindcă mereu va exista o corelație puternică între nivelul educației, gradul de dezvoltare economică a urbei din care face parte școala, veniturile locuitorilor, precum și gradul de educație al părinților.

Granturile, parteneriatele public-private, inițiativele ONG au mai ajutat la deblocarea situației. Nu într-atât încât să producă o schimbare totală și unitară – fiindcă acest lucru stă doar în puterea unui sistem guvernamental coordonat și bine pus la punct. Însă, mulți elevi eminenți, multe școli și multe comunități au fost ajutate să-și atingă obiectivele prin atragerea unor resurse externe. Sponsorizările obținute de la partenerii strategici au asigurat multor copii șansa la o educație de calitate. Însă, nevoia este mai mare decât oferta, mii de școli erodate de timp având nevoie de investiții considerabile.

O poveste de succes

O poveste de succes este cea a Școlii Gimnaziale din comuna Unirea (Corp C), județul Călărași, construite în 1895 și care a fost transformată, cu ajutorul Asociației BookLand și al companiilor private, cu sprijinul Primăriei, astfel:

• termoficarea
• pavarea și împrejmuirea curții
• construirea unui teren de sport de aproape 1.000 mp
• renovarea integrală a laboratorului de informatică

Astfel, de acum încolo, comunitatea de aproape 2.000 de locuitori se poate bucura de condiții bune pentru desfășurarea actului educațional pentru cei 156 elevi înscriși la această școală.

„Să știți că nu numai pentru copii va fi o plăcere să vină în noua lor școală, ci și pentru profesori. Sunt directorul acestei școli de doar 3 luni și simt că, în sfârșit, acordăm tinerei generații respectul pe care îl merită, asigurându-i toate condițiile pentru desfășurarea eficientă a actului educațional. Abia aștept să dovedească și rezultatele la învățătură că efortul depus de atâtea companii a meritat”, a declarat Liviu Moise, directorul Școlii Gimnaziale Unirea, județul Călărași.

Asociația BookLand și-a propus să crească an de an numărul de școli renovate și anul viitor chiar să pună fundația primei școli etalon pentru sistemul de învățământ românesc.

Renovând și dotând școlile din zonele defavorizate (14 instituții finalizate în 2020), Asociația BookLand reușește anul acesta să schimbe în bine viitorul elevilor din 23 școli rurale.

Sursa foto: Asociația BookLand