---

Acest articol este un Guest Post

---

[ad#co-1]De regula, copiii ne dau de stire raspicat, tenace si determinat cand ceva nu le convine. Uneori se intampla sa ai impresia ca viata ta, ca parinte, este un continuu drum la teatru. O jucarie rupta, o bluza fara zane, o bagheta magica ce nu face trucuri, un frate care nu vrea sa imparta, o farfurie care nu se potriveste gustului, o rochie care nu este in trend, o serie de exercitii la matematica ce se incapataneaza sa nu se rezolve singure, blugii prea decolorati, prietena care nu-i mai e prietena – fiecare dintre aceste situatii este suficienta incat sa declaseze lacrimi si pasiune demne de o drama in cel putin trei acte. Sunt sigura ca nici in cazul tau nu e greu sa gasesti subiecte demne de pus in scena. Pardon, de regizat o drama in trei acte!

Diferenta este ca, in timp ce la teatru cade cortina si spectatorii pot pleca acasa, parintii nu dispun de acest lux. Intr-un fel sau altul, ca parinte trebuie sa faci fata tuturor nemultumirilor si sa ramai totusi, corect si echilibrat angajat, pe carosabilul rolului de a fi mama/tata.

Exista vreo solutie? Sa trecem in revista, mai intai, unele metode pe care parintii le folosesc pentru a atrage cooperarea

Reprosuri si acuze: „Problema ta este ca niciodata nu auzi ce iti spun”.
Aprecieri cu caracter negativ: „Sunt sub 0 grade si tu iti iei o bluza asa subtire”.
Amenintari/santaj:„Daca nu te-ai imbracat pana numar la trei, plec fara tine”.
Comparatii: „De ce nu poti fi ca fratele tau? El mereu isi termina temele la timp”.
Mustrari si predici: „Nu ti-a placut cand ti-a smuls jucaria din mana, asa-i? Atunci, nici tu nu ar trebui sa smulgi celorlalti.”
Atentionari: „ Daca nu-ti pui haina pe tine, o sa racesti zdravan”.
Sarcasm: „ Asta e compunerea pe care vrei sa o prezinti maine la scoala? Poate profesorul stie chineza, dar eu nu.”

Dupa ce ai parcurs aceasta lista, incearca sa te pui in locul copilului si la fiecare replica scrie cum te-ar face sa te simti…

In continuare, as vrea sa impartasim cateva metode prin care putem atrage copiii sa coopereze. Poate nu toate vor functiona in cazul tau. Fiecare copil este diferit si nu exista o tehnica universal valabila. Ceea ce asigura totusi aceste tehnici despre care iti voi vorbi este crearea unui climat de incredere si respect, in care spiritul cooperarii incepe sa se dezvolte.

Pentru atragerea cooperarii:

1. Descrieti. Descrieti ceea ce vedeti sau descrieti problema. Copiii sunt mai dispusi sa se poarte responsabil atunci cand parintele descrie problema, in loc sa acuze. „Lumina de la baie este deschisa”; „Vad jucariile pe podea”.

2. Oferiti informatii. Cand copiilor li se ofera informatii, de obicei isi dau seama singuri ce au de facut. „Cotoarele de mar trebuie aruncate la cos”; „Peretii nu sunt facuti pentru a scrie pe ei. Avem hartie pentru asta”.

3. Ofera alternative. Amenintarile si santajul ii pot face pe copii sa se simta neajutorati sau indaratnici. Variantele propuse le ofera noi posibilitati. „Ce turn inalt ai construit. Sunt convinsa ca ti-ar placea sa nu fii nevoita sa-l darami. Dar, pune, te rog, cuburile la loc in cutie sau pe raft. E timpul pentru masa.” „Cum facem? Iti alegi tu azi cu ce te imbraci sau o fac eu?”.

4. Exprima-te printr-un singur cuvant sau gest. Copiilor nu le place sa li se faca morala sau sa asculte explicatii prea lungi. Un singur cuvant ii poate ajuta sa sa se gandeasca la problema si la ceea ce au de facut. „Maria, geaca”. „Copii, pijamalele”.

5. Descrie ceea ce simti tu. Cand adultii descriu ceea ce simt fara sa atace sau sa ridiculizeze, copiii asculta si reactioneaza cu responsabilitate. „Nu imi place sa fiu tras de maneca”. „Ma simt atat de frustrata atunci cand incep sa spun ceva si nu pot termina ce am de spus”.

6. Asterne pe hartie. Adesea, copiii nu au urechi pentru vorbele adultilor, dar daca vad ceva scris, receptioneaza mesajul. O mama a lipit pe televizor urmatorul mesaj: „ Inainte de a-l porni GANDESTE-TE: mi-am facut temele? Am repetat?”. „ Diseara la ora 8.30 se citeste o poveste. Sunt invitati toti copiii in pijamale, care s-au spalat pe dinti. Cu dragoste, mama si tata”.

Iata sase tehnici care incurajeaza cooperarea si care nu lasa urma de niciun resentiment. Adu-ti aminte:

Este important sa fii autentic/a. A parea calm cand de fapt esti furios nu poate decat sa se intoarca impotriva ta.

Doar pentru ca „nu te faci inteleas/a” de prima data nu inseamna ca trebuie sa-ti reiei vechile obiceiuri.

---

Buna! Sunt Carmen Vieru, cofondatoare www.trainyourmind.ro. Psihologia este pentru mine o experienta prin care am crescut ca om si m-am validat ca profesionist. Cred cu tarie ca fiecare om este o sursa nesecata de resurse si vitalitate, si in capacitatea fiecaruia de a-si gasi propriile repere si solutii. Munca mea este o experienta de suflet si ma consider privilegiata si bucuroasa sa-i insotesc pe ceilalti in drumul lor catre descoperirea de sine.
Pentru a oferi servicii de consiliere psihologica si psihoterapie, am facut urmatorul demers de specializare:

• Psiholog cu drept de libera practica, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania. Specialitatea: Psihoterapie experientiala si a unificarii centrata pe adult-copil-cuplu-familie.
• Absolventa a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, specializarile Psihologie si Pedagogie.
• D. in “Psihodiagnoza, Consiliere si Psihoterapie Experentiala a Unificarii Centrata pe Adult-Copil-Cuplu-Familie” in cadrul Universitatii din Bucuresti.
• Stagiu de studiu si de practica de specialitate in Roma, “Centro Italiano per L`Aprendimento Permanente”.
• Stagiu de practica si studiu in Bratislava, Senec. – in cadrul proiectului „I vote against Violence”!
• Formare NLP Practitioner

Site: www.trainyourmind.ro

---

[ad#co-3]