​​

Finantarea deficitara a invatamantului, multiplele reforme incepute si nefinalizate au facut ca, in doar 8 ani, costurile ascunse ale educatiei sa se dubleze. Astfel, aceste costuri au crescut, in medie, de la 1.490 lei per copil la 3.093 lei, potrivit ultimei cercetari realizate de Salvati Copiii Romania. Decontul il platesc parintii, iar copiii ale caror familii nu au resursele financiare necesare sunt mult mai vulnerabili si discriminati.

In 2010, studiul realizat de Organizatia Salvati Copiii arata, in premiera, ca educatia este, in Romania, gratuita doar in teorie. In practica, parintii erau nevoiti sa achite costuri care nu apareau in nicio lege si reforma a educatiei si pentru care, de regula, nu primeau nicio chitanta. In medie, suma pe care elevul o aducea de acasa, pentru a beneficia de educatie, era, atunci, de 1.490 de lei.

8 ani mai tarziu, cu o saptamana inaintea inceperii unui nou an scolar, suma pe care parintii trebuie sa o aloce suplimentar este dubla: 3.093 de lei costa anual, in medie, educatia „gratuita” a copilului, arata datele de teren procesate de Salvati Copiii, intr-un nou raport sociologic.

Valorile sunt mai mari in mediul urban fata de rural: 3.351 lei fata de 2.757 lei.

Cand mama pleaca pe furis, ca sa nu planga copilul. Modul sanatos de a-ti lua ramas bun

Psihoterapeutul Maria Verdi: 15 reguli de baza pentru sanatatea emotionala a copiilor

Copii mari, costuri mari

 

In ciclul primar, parintii platesc, in medie, 2.545 lei anual, in gimnazial 3.083, iar daca elevul este la liceu, parintele trebuie sa scoata din buzunar 3.647 lei.

 

Ce plateste in plus un elev pentru a primi educatie

 

Cei mai multi bani pe care parintii ii platesc pentru ca elevul sa primeasca educatie de calitate se duc pe materiale didactice – rechizite, dotarea salilor de clasa, manuale.

Lipsa resurselor umane, calitatea precara a materialelor didactice si starea critica in care se afla scolile – de la tavane si banci pana la paza si dotarea laboratoarelor – i-au determinat pe parinti sa dubleze si efortul pedagogic, prin meditatii contra cost.

Comparativ cu 2010, procentul celor care apeleaza la meditatii platite la materiile studiate in scoala a crescut de la 24% la 40%. Costul acestora a crescut si el, pe masura inflatiei: de la aproximativ 1.350 de lei media anuala in 2010, la peste 1.850 lei in 2018. Procentul variaza de la aproximativ 19% dintre elevii din ciclul primar la 56% dintre liceeni.

Fondul clasei ramane unul dintre costurile neoficiale ale educatiei: desi procentul parintilor care il achita a scazut, el ramane o constanta a scolii romanesti: 56% dintre parinti, comparativ cu 72% in 2010, contribuie la acest fond.

Aproximativ 2 din 10 parinti afirma ca fondul clasei este o contributie obligatorie, dar cei mai multi nu sunt consultati in privinta destinatiei acestor bani. Aproximativ 46% dintre parinti indica, totusi, cheltuieli cu materiale didactice sau amenajarea salilor de clasa.

Ghidul parintelui pentru clasa pregatitoare (2). 7 greseli pe care sa nu le faci cand alegi ghiozdanul de scoala

Decizie controversata a unui tata: si-a retras fiul de la scoala, pentru a-l ajuta sa devina gamer profesionist

Fondului clasei i se adauga, pentru 28% dintre parinti, si un alt „fond”, al scolii, care creste semnificativ costul ascuns al educatiei.

Ponderea parintilor care afirma ca li s-au cerut sume de bani pentru inscrierea copilului la scoala, acordarea de note, promovarea examenelor sau protocol la examene a scazut semnificativ comparativ cu 2010, de la valori de aproximativ 5% din total, la valori sub 1%.

Au aparut si categorii noi de costuri, cum sunt cele asociate programelor de after school, mult mai putin prezente acum 8 ani. Desi incidenta este relativ scazuta si acum, in jurul valorii de 10%, acolo unde apar reprezinta a doua categorie de cost in ordinea importantei.

Mai mult decat atat, aproximativ 90% dintre parintii ai caror copii sunt parte a astfel de programe, suporta integral costurile, indiferent ca sunt desfasurate in institutii publice sau private.

De altfel, costul ridicat al acestor programe reprezinta una dintre problemele majore ale sistemului educational romanesc, cauzand discriminari succesive si vulnerabilizarea suplimentara a copiilor care provin din medii socio-economice vulnerabile.

24 de moduri de a afla ce a facut copilul la scoala fara sa-l intrebi direct

SOLUTIA: Fost decan de la Stanford spune ADEVARUL despre succesul copilului la scoala

Programul „Scoala dupa scoala”

 

Una dintre masurile cele mai eficiente de mentinere a copiilor vulnerabili in scoala este programul „Scoala dupa scoala”, prin care li se asigura asistenta pedagogica, psihologica, dar mai ales un mediu social stabil si in siguranta. Aproximativ 25.000 de copii au beneficiat de programul „Scoala dupa scoala”, desfasurat de Salvati Copiii Romania, pana in prezent.

 „Accesul egal al copiilor la educatie de calitate este un beneficiu pentru intreaga societate. De aceea, conditionarea financiara a participarii la programe de suport educational constituie un factor de discriminare extrem de grav, pentru ca sunt astfel dezavantajati tocmai acei copii care au nevoie de ajutor. In acest fel, decalajele sunt adancite, iar saracia educationala devine un statut social permanent.

Singura cale de a garanta integrarea sociala de calitate este accesul la educatie. Salvati Copiii face eforturi constante pentru ca programul Scoala dupa Scoala sa fie implementat la nivel national, cu prioritate crescuta acolo unde sunt copii care au nevoie de tot suportul pedagogic pentru a putea ramane in scoala. Educatia nu trebuie sa fie un lux, ci, asa cum prevede si legea, un drept universal si neingradit, pentru toti copiii ”,  afirma Gabriela Alexandrescu, presedintele executiv Salvati Copiii Romania, intr-un comunicat de presa.

Din experienta Organizatiei Salvati Copiii, integrarea in programul Scoala dupa Scoala are un impact pozitiv clar asupra succesului scolar al copiilor. Cu toate acestea, doar 45% dintre scolile bucurestene, de pilda, au implementat programul, in anul scolar trecut: 89 de scoli din cele 200 in care se organizeaza invatamantul primar si gimnazial.

​​

Accesul limitat la programe de suport educational agraveaza fenomenul copiilor ramasi in afara scolii, in contextul in care Romania ramane printre tarile fruntase la acest capitol, cu un procent de 12,1, ingrijorator la nivel european, potrivit raportului End of Childhood Index, al organizatiei internationale Save the Children.

Referitor la abandonul scolar, in anul scolar 2013-2014, 25.891 copii au abandonat invatamantul primar si gimnazial, in anul scolar urmator (2014-2015), numarul a crescut la 34.293, pentru ca in 2015-2016, numarul copiilor in aceasta situatie sa ajunga la 30.504. In ceea ce priveste invatamantul liceal si profesional, 23.290 elevi au abandonat studiile in anul scolar 2013-2014; lor li se adauga 27.225 de elevi in anul scolar urmator (2014-2015) si 26.722 in anul scolar 2015-2016.

Interviu cu Oana Moraru: „Scoala e cel mai teribil tavalug de amortire a vocatiilor”

Adevarul despre scoala. Un elev de 11 ani le spune copiilor cum sa supravietuiasca anilor de scoala

Copilul ia note mici la scoala? Iata ce poti sa faci

3 metode care rezolva lipsa de interes a copilului fata de scoala

Sursa foto: Pexels

 

carti copii

CARTI DE PARENTING

CARTI copii

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit