„In fiecare zi duc o lupta cu caracterul meu”, mi-a scris, de curand, pe email, o mamica si m-a pus pe ganduri. Dupa ce i-am raspuns, m-am gandit ca foarte multe persoane vad situatiile din viata lor ca pe niste lupte si am decis sa scriu acest articol pentru a puncta cateva lucruri importante pe acest subiect.

 

De ce sunt periculoase luptele cu oamenii dragi?

 

De foarte multe ori, oamenii ajung in situatii de conflict si este absolut firesc sa se intample aceste lucru, caci suntem toti diferiti, chiar daca facem parte din aceeasi familie, chiar daca este vorba de partenerul nostru sau de copiii nostri.

Evident, nu este placut sa constatam ca avem pareri diferite, poate chiar convingeri contradictorii cu alte persoane. Putem, totusi, depasi momentele dificile atata timp cat suntem deschisi, empatici si cat ne dorim sa gasim solutii reale, nu sa demonstram ca suntem superiori celuilalt.

Insa, foarte multe persoane ajung sa faca parte din conflicte prelungite cu oamenii dragi, care se transforma, de fapt, in razboaie care pot dura luni si ani de zile.

Oamenii pot fi in razboi cu partenerii lor, cu copiii lor, cu parintii lor. In aceste lupte, fiecare incearca sa demonstreze ca are dreptate, ca iubeste mai mult, ca se sacrifica mai mult, ca se implica mai mult, ca nevoile sale sunt mai importante etc. Si, astfel, energia, atentia, focusul se muta de pe lucrurile importante pe conflict. Miza este una pe termen scurt: de a castiga batalia, in speranta ca, la un moment dat, va fi obtinuta si victoria finala.

De ce criticile nu ajuta. 10 solutii cum sa corectezi greselile copilului fara sa-l critici

TOP carti de parenting pe care trebuie sa le citesti

Stii intrebarea „Vrei sa ai dreptate sau sa fii fericit?” Uneori, victoria finala presupune a avea dreptate sacrificand fericirea, relatia de cuplu, relatia cu copilul sau relatia cu parintii. Daca merita sau nu fiecare decide.

In schimb, cand miza este una pe termen lung, cand oamenii se raporteaza la obiectivele lor comune, la binele comun al familiei, ei pot depasi mai usor obstacolele de moment, adica diferentele de opinii, convingeri si abordari.

De multe ori ne-am dori ca cei de langa noi sa fie diferiti, mai buni, si acest lucru se vede in special la copil: ne-am dori sa aiba incredere in el, sa fie curajos, destept, sa deseneze frumos, sa vorbeasca fluent engleza sau alta limba straina, sa performeze si la sport si la materiile scolare etc. Si parintii sufera ca nu intotdeauna aceste lucruri nu se confirma in realitate si intra intr-o lupta cu copilul, cu defectele sale si cu caracterul sau. Niciodata un copil nu va renunta la a face o greseala daca parintele ii vorbeste zilnic de ea si i-o arata cat de des poate. Este o lupta oarba care loveste doar de dragul de a lovi.

Lucrurile pot fi imbunatatite abia atunci cand parintele accepta realitatea, cand parintele isi accepta copilul asa cum este, cu bune si cu rele. De abia din acel moment parintele incepe sa aiba un tablou mai clar al realitatii, ceea ce il ajuta sa actioneze mai constructiv.

 

Cea mai periculoasa lupta: lupta cu sine

 

Lupta cu cei din jur presupune ca persoana sa creada ca are dreptate, ceea ce inseamna ca persoana este in acord cu ea insasi. Insa, daca lupta se produce in interiorul persoanei, daca persoana lupta cu ea insasi, cu propriile sale defecte, cu anumite parti din ea pe care nu le poate accepta, atunci iti pot spune ca aceasta este cea mai periculoasa lupta. Este o lupta care seaca persoana de energie si care o poate tine pe loc foarte mult timp.

Teoriile de educatie, o iluzie? Educatia prin propriul exemplu

De ce nu este bine ca fericirea ta sa depinda de copil

Dorinta de schimbare este sustinuta cumva de scopul nobil de a evolua. Insa, orice schimbare este posibila doar dupa ce stim cum stau lucrurile in realitate, doar atunci cand avem harta teritorului pe care operam. Si, pentru a avea aceasta harta, e suficient sa deschidem ochii si sa ne vedem pe noi insine asa cum suntem, cu calitati si defecte, cu lucruri mostenite de la parintii nostri si cu altele dobandite pe parcursul vietii, cu obiceiuri care ne ajuta sau ne incurca – nu conteaza ce gasim acolo – important este sa le luam ca atare, fara sa le judecam, si sa le privim cu acceptare si intelegere.

De abia dupa ce vedem care este rolul pozitiv al fiecarui asa-numit defect al nostru, dupa ce acceptam si integram toate aspectele care nu ne plac la noi, reusim sa punem capat acestei lupte, sa iesim din acest tipar de gandire, pentru a avea energie si pentru a avea harta reala a lumii care sa ne ajute sa evoluam.

Asadar, lupta cu defectele, fie ele ale noastre sau ale altora, desi pare sa aiba un scop nobil de evolutie, este o batalie pierduta din start. Cand este vorba de lupta cu ceilalti, modul acesta de gandire ii priveaza pe oameni de perspectiva pe termen lung si de spiritul de echipa. Cand e vorba de lupta cu sine, aceasta perspectiva este consumatoare de energie si poate chiar sa-i blocheze pe oameni. Primul pas este intotdeauna acceptarea situatiei, asa cum este ea, pentru ca nimic nu poate fi schimbat daca nu exista, daca nu este acceptat de mintea persoanei.

Copilul ca o oglinda. Legatura dintre neincrederea in sine a parintelui si nefericirea copilului

25 de maniere pe care orice copil ar trebui sa le aiba

Sursa foto: Pixabay

 

produse bebe
carti copii

CARTI DE PARENTING

CARTI copii

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit