„Ce parere ai ca un parinte sa planga in fata copilului sau?” Aceasta a fost ultima intrebare care m-a provocat in cadrul celei de-a treia editii a Maratonului „Un parinte bun, un copil fericit!”, care s-a incheiat ieri, prin anuntarea castigatorilor.

Nu ma gandisem niciodata pana ieri la acest lucru: Am raspuns intr-un comentariu pe grupul de Facebook.

Cateva ore mai tarziu, am primit un mesaj pe pagina de Facebook a Centrului de Parenting de la o mamica, Elena: „Am o nedumerire: imi puteti spune, va rog, daca faptul ca plangi pentru ca s-au adunat suparari si copilul are revolta si nu te asculta si etc. si el te vede ca plangi este un semn de slabiciune in fata lui si nu ar trebui sa te vada plangand stiind si motivul? Mi-e frica. Asa mi s-a spus, ca daca plang si copilul ma vede, este un semn de slabiciune in ochii lui.”

Si mi-am dat seama ca subiectul acesta trebuie lamurit, deoarece, nu-i asa, cu toatele avem momente in care simtim o suferinta fizica sau sufleteasca ori o frustrare atat de mare incat nu ne mai putem stapani lacrimile, indiferent cine se afla in jurul nostru.

Si ce faci atunci? Te abtii si te prefaci ca nu te doare? Te ascunzi, te descarci si revii cu un zambet care nu-i al tau pe fata? Le dai frau liber lacrimilor, simtindu-te vinovata ca il afecteaza pe copil sau imaginea ta in ochii lui? Sau plangi pentru tine, ca sa-ti alini suferinta, chiar daca cel mic e prezent?

„Mama, imi doresc sa te vad fericita!” Suferinta noastra vazuta prin ochii copilului

14 sfaturi cum sa cresti un copil fericit

Iata cateva date statistice despre plans:

  • 20% din reprizele de plans dureaza peste 30 de minute
  • 70% dintre persoanele care plang nu incearca sa-si ascunda lacrimile
  • 77% din accesele de plans au loc acasa
  • 15% dintre acestea au loc la job sau in masina
  • 40% dintre persoane plang singure
  • 90% dintre oameni afirma ca se simt mai bine dupa ce plang
  • o femeie plange, in medie, de 47 de ori pe an
  • un barbat plange, in medie, de 7 ori pe an

Deoarece oamenii plang in situatii si conditii foarte diferite, desi a fost indelung studiat, plansul este in continuare un mister pentru cercetatori. Acestia au incercat sa elaboreze teorii care sa explice de ce oameniii se simt mai bine dupa ce plang. O teorie sustine ca lacrimile care apar pe fond emotional contin hormoni de stres, care sunt eliminati din corp. O alta teorie este ca plansul declanseaza producerea de endorfine, hormonul fericirii, la fel ca in cazul exercitiilor fizice, sau al rasului.

De asemenea, s-a observat ca tendinta de a plange apare mai rar sau mai frecvent in functie de: fluctuatiile hormonale, gradul de stres si de oboseala.

Cert este ca plansul ne ajuta sa ne eliberam de stres, de tensiune, de suferinta emotionala.

Situatia este mai delicata atunci cand simtim nevoia sa plangem in prezenta copilului.

Atenție, mămici! 20 de obiceiuri proaste care te duc la extenuare

40 de intrebari de pus sub perna. Cum sa intri in lumea copilului tau

Ce anume ne impiedica sa plangem de fata cu copilul?

1. Temerea ca il vom afecta emotional pe copil

Ne este frica sa nu-i transmitem starea noastra de tristete si de suferinta. Dar oare, avand aceasta stare in suflet si incercand sa o mascam, copilul nu o simte oricum? Cumva, ii transmitem celui mic semnale contradictorii: pe de o parte simte ca ceva ne framanta, pe de alta parte vede ca incercam sa pastram aparentele.

2. Temerea ca ne vom pierde autoritatea in fata copilului

Pentru unii parinti, autoritatea este echivalenta cu a fi autoritar, adica a (se) impune, a lupta pentru control, a detine controlul. Relatia cu copilul este vazuta ca o lupta continua in care mereu cineva pierde si cineva castiga. Iar a plange inseamna, din aceasta perspectiva, a te da batuta, a pierde lupta. Vestea buna este ca poti fi un parinte cu autoritate fara sa fii autoritar si fara sa duci aceasta lupta obositoare. Am scris mai multe despre aceasta noua perspectiva in articolul acesta:

Parinte autoritar vs parinte cu autoritate. Cum iti poti pastra autoritatea fara sa fii autoritar

3. Temerea ca vom fi considerate niste persoane slabe

Multi dintre noi am crescut fiind educati ca oamenii (fetele, femeile, baietii, barbatii) puternici nu plang niciodata sau ca mama este o luptatoare care nu plange niciodata. Avand aceasta perspectiva, nu putem admite sa varsam nicio lacrima in prezenta copilului. Dar oare o persoana este slaba sau puternica in functie de cat de rar plange? Dimpotriva, ai nevoie de mai multa forta sufleteasca pentru a-ti asuma si exprima emotiile in fata celorlalti decat pentru a le reprima. Uite, cine crezi ca este mai puternic in aceste 2 situatii cu premisa ca unei persoane i se cere sa faca un lucru care simte ca o depaseste: prima, desi simte pe undeva ca nu face fata, isi reprima acest sentiment pentru a-si pastra imaginea buna in fata celorlalti, insa nu reuseste sa duca sarcina la bun sfarsit, sau a doua, care spune clar ca sunt elemente care o depasesc, eventual cere ajutorul pentru a le rezolva si pe acestea astfel incat sa poata duce proiectul la bun sfarsit? Care dintre ei e slab si care e puternic?

4. Temerea ca, daca plangem in fata lui, ii vom incuraja tendinta de a plange si va creste un plangacios

Draga mea, copilul, indiferent daca e fata sa baiat, plange si va plange oricum si orice ai face, pentru ca el inca se exprima liber si isi da voie sa-si traiasca emotiile. Tu poti sa accepti sau nu faptul ca plange, poti sa-i interzici sau sa-i spui ca este in regula sa o faca, dar copilul va plange oricum. Mai mult, in familiile in care lacrimile sunt un tabu, copiii aduna frustrari si cresc cu convingerea ca suferintele trebuie ascunse. Si, ascunzand bine in adancul sufletului lor durerile, acestea pot ajunge sa se transforme, in timp, in dezechilibre psihice, in afectiuni somatice sau chiar in boli serioase.

„Nu, nu, nu!” 5 trucuri eficiente cum sa convingi un copil mic incapatanat

10 lucruri care s-au intamplat cand am incetat sa tip la copii

Iata ca, avand mai multe elemente ale puzzle-ului, am mai redus din intensitatea temerilor. Este demonstrat stiintific si statistic ca plansul ne elibereaza de stres si de durere si ne ajuta sa vedem mai clar situatia si chiar solutii la probleme. Deci, are un efect benefic.

Asadar, putem sau nu putem sa plangem in fata copilului?

Intrebarea cea mai constructiva legat de plansul in fata copilului ar suna, din punctul meu de vedere, in felul urmator:

Cum sa plangem in fata copilului astfel incat toata lumea sa aiba de castigat?

Poate ca iti suna ciudat ca toata lumea poate avea de castigat daca plangi in fata copilului. Iti spun imediat si cum sa faci asta, pe pagina 2 a articolului.

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit