Obezitatea este una dintre problemele cele mai des intalnite in ceea ce priveste sanatatea. In Statele Unite aceasta problema a atins cote critice, iar din fericire in Europa valorile sunt cu mult mai mici. Obezitatea conduce la probleme de sanatate si mai mari precum problemele cardiovasculare, diabet, probleme digestive, probleme ale aparatului respirator si nu numai.

Prin urmare, atunci cand un copil este lasat sa fie obez este, practic, lasat sa se imbolnaveasca si sa isi supuna corpul la un efort nenecesar si nociv. Iar acesta nu este singurul aspect. Mai este si cel emotional.

Copilul care mananca mai mult decat trebuie si se ingrasa nu o face doar pentru ca ii place mancarea, cum am auzit de multe ori, ci o face ca un mecanism de aparare sau de compensare. Mancatul pe fond emotional care este introdus in DSM 5 (The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), numita de altfel si biblia psihiatrilor si a psihologilor clinicieni, este o tulburare care necesita tratament si interventie de specialitate. Tulburarile de alimentatie apar sub multe forme printre care amintim bulimia, anorexia, mancatul compulsiv, etc.

Cum le putem asigura copiilor nostri o alimentatie sanatoasa in lumea de astazi. 59 de sfaturi de la parinti

Cum sa eviti conflictele legate de alimentatia copilului. 6 lectii pentru tine si copilul tau

Foarte mult timp s-a trait cu impresia ca tulburarile alimentare sunt doar “niste fite”, “lipsa de vointa”, “simpla placere de a manca”, etc. Adevarul este cu mult mai departe de atat si nu are nicio legatura cu vointa sau motivatia omului, mai ales in cazurile de obezitate. In schemele de interventie asupra obezitatii este necesara asistarea psihologica pentru ca rezultatul sa fie unul de succes.

Atunci cand un copil este obez este supus unui abuz fizic pe care si-l provoaca singur in urma unui abuz emotional care este provocat de regula de catre parinti sau de catre persoanele care ingrijesc copilul sau din cauza unor nevoi nesatisfacute ale copilului.

De la abuzuri agresive fizice si verbale pana la neacordarea de atentie si afectiune copilului, toate pot constitui cauze ale mancatului pe fond emotional. Indiferent daca un copil vrea sa reprime cu ajutorul mancarii durerea cauzata de cuvinte urate adresate sau daca vrea sa compenseze timpul parintelui petrecut pe tableta in loc sa petreaca timp cu el, rezultatul este acelasi.

Psihicul uman nu functioneaza la intamplare. Fiecare comportament, reactie, emotie, gand, ascunde un motiv in spate. Nu exista actiuni facute “pur si simplu”. Doar pentru ca de foarte multe ori motivele nu sunt evidente, asta nu inseamna ca nu exista. Tocmai de aceea interventia psihologica este una foarte fina si necesara atunci cand vine vorba de lucrul cu psihicul.

Un copil care deja a dezvoltat acest mecanism de aparare sau de compensare prin mancatul pe fond emotional il va avea pana in momentul unei interventii corespunzatoare. Nu o sa functioneze niciodata replici precum “Nu mai manca pentru ca te ingrasi” sau “Nu e bine pentru tine” sau “O sa te imbolnavesti”. Si totodata nici amenintarile nu functioneaza deoarece daca acest mecanism intra in contact cu frica de a-l mai performa, acesta nu va face decat sa se intareasca, iar copilului ii va fi si mai greu sa il controleze si va continua pe ascuns.

Abuzul venit din partea celorlalti copii este o alta fateta a acestei probleme. Un copil obez este expus jignirii, discriminarii si marginalizarii, iar aceste lucruri nu doar ca provoaca rani foarte adanci, dar ii rapesc copilului experiente frumoase si normale pe care ar trebui sa le poata avea. Mai mult de atat, intervin si in cursul dezvoltarii  emotionale, sociale si chiar cognitive.

Acest lucru va conduce de asemenea crearea mai multor comportamente dezadaptative si la dezvoltarea unor tulburari precum depresia, anxietatea sau altele. Obezitatea si supraponderabilitatea in general sunt foarte importante si periculoase deoarece afecteaza individul la nivel psihic si fizic intr-o maniera dura si pe termen lung.

(P) Alaptatul, cel mai firesc mod de alimentare a bebelusilor

5 sfaturi de la bucatarul italian Antonio Passarelli pentru alimentatia copiilor

Cel mai bun lucru de facut in aceasta situatie este consultul la un psiholog specialist in terapia de familie unde vor fi rezolvate situatiile declansatoare. Un specialist va discuta cu parintii si cu copilul separat mai intai, iar apoi va interveni in functie de natura situatiei. In acelasi timp este recomandata apelarea la un medic nutritionist care sa regleze alimentatia copilului in functie de organismul si de activitatile acestuia.

Astfel copilul va avea parte de o interventie completa si eficienta. Este important de stiut ca in cazul mancatului pe fond emotional nu este suficienta doar interventia nutritionistului deoarece sursa problemei nu este in obiceiurile alimentare ci in problemele emotionale care genereaza obiceiurile.