De ce consuma elevii si studentii elitisti substante psihotrope. Cele 3 riscuri mari

Consumul de substante psihotrope a devenit un comportament la moda si in randul persoanelor inteligente, capabile, muncitoare si care doresc performante.

elefant.ro

Astfel, in opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, presedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), consumul apare din ce in ce mai des in randul elevilor, in special in randul elevilor care doresc excelenta sau al celor presati de dorinta de performanta a parintilor.

Acest comportament este intalnit si in randul studentilor, in special in randul celor care urmeaza facultati ce presupun mai multi ani si un volum foarte mare de informatie extrem de specifica si amanuntita, si care duc catre profesii cu un grad mare de responsabilitate.

Exista o serie de cel putin cinci motivatii care ii determina pe tineri sa consume substante psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de parere ca substantele ii ajuta sa se relaxeze si sa scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, considera ca ii ajuta sa se concentreze, sa aiba mai multa energie, sa invete mai mult si mai repede. Alte motivatii care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrari, suferinte, care ii trag in jos in procesul de invatare, obiceiul grupului din care face parte, deci un vehicul al socializarii sau, nu in ultimul rand, nevoia de imitare a comportamentului celorlalti din grup”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru, intr-un comunicat de presa.

 

Iata care sunt riscurile la care se supun persoanele care consuma frecvent substante psihotrope:

 

answear.ro

1. Riscuri fiziologice

„Atunci cand organismul cauta instinctiv in afara sa “ajutorul” de stare de bine cu care s-a obisnuit, acesta consuma o cantitate mai mare de energie decat in mod obisnuit. De cele mai multe ori, persoana intra in rezerva naturala de energie a organismulul, fapt ce duce la scaderea sistemului imunitar”, declara psihologul Laura Maria Cojocaru.

 

2. Riscuri psiho-emotionale

„Deoarece primeste „ajutor” din afara sa, organismul se invata „lenes” si nu-si mai produce singur cantitatea necesara de hormoni „ai fericirii”: serotonina, endorfinele, dopamina etc. Astfel, atunci cand apare nevoia de relaxare, de traire a starii de bine, organismul singur va produce insuficienti hormoni ai starii de bine si atunci apare din nou nevoia de a “cere ajutor” din afara sa, adica de a apela din nou la consumul de substante. Astfel, pas cu pas, se instaleaza dependenta. Cu cat organismul primeste mai mult din afara, cu atat devine mai „lenes”, deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce in timp nu doar la dependenta ci si la depresie, anxietate, atacuri de panica, aparitia anumitor fobii legate de sanatate, uneori se pot declansa chiar episoade psihotice. Lipsa de energie si oboseala duc la lipsa de motivatie, dispozitie scazuta pentru lucrurile care inainte produceau placere, tristete, izolare, sentimente de neputinta, o viziune tragica asupra vietii, chiar ideatie suicidara – simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la ingrijorari, temeri, legate de propria sanatate – simptome ale anxietatii, atacului de panica, fobiilor”, explica specialistul citat.

 

3. Riscuri sociale

„Neputinta de a-si duce pana la capat sarcinile, temeri legate de atragerea judecatii celorlalti, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele in sine etc., pot duce la anxietate de performanta, izolare, chiar abandonarea studiilor. In cazul utilizarii consumului ca forma de uitare, acesta nu face decat ca, pe termen lung, sa mareasca si mai mult „gunoiul de sub pres”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, presedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa.

 

Sursa foto: Pixabay

 

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit

Taguri

Ana Vioreanu

Sunt Ana Vioreanu, cofondator Centrul de Parenting si si mama unui baietel nascut in 2013. Misiunea mea este sa sprijin parintii sa aiba o comunicare mai buna si relatii mai frumoase cu copiii lor. In ceea ce fac, ma ajuta formarile mele in Coaching, Master Coaching, Formator, NLP Practitioner, NLP Master, precum si experienta de peste 600 de ore de lucru cu oamenii in sedinte individuale si de grup.

Articole similare

Utilizăm fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care CentruldeParenting.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele Dumneavoastra pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close