”Fiului meu nu ii place sa se joace cu alti copii. Nici la gradinita, ori la locul de joaca. Prefera mereu sa se ascunda dupa mine, ori sa interactioneze doar cu educatoarele. Este mereu defensiv, extrem de timid si prefera sa plece de la locul de joaca atunci cand sunt prea multi copii, ori sunt galagiosi. Are trei ani si cateva luni, iar la gradinita merge doar de cateva saptamani. Cumva, ma afecteaza si pe mine comportamentul lui, pentru ca as vrea sa-l stiu mai puternic. In acelasi timp, nu imi place sa il vad afectat si mereu in defensiva. Acasa este vorbarest, increzator, tot mai independent. Ce ar trebui sa fac sa il ajut sa depaseasca timiditatea si sa-si faca prieteni mai usor? “, ne intreaba Irina M, din Timisoara, pe chat-ul de Facebook al Centrului de Parenting.

 

In timp ce majoritatea copiilor de 3-4 ani abia asteapta sa se joace cu alti copii, sa sara impreuna pe trambuline, sa se alerge pe la locul de joaca si sa-si creeze, rapid, un joc de grup, altii sunt mult mai retrasi, evita interactiunea cu ceilalti copii si se ascund dupa picioarele parintilor.

Sensibilitatea accentuata la copii poate fi o mostenire genetica. Aceasta ajunge sa se manifeste atat fizic, cat si la nivel mental, este de parere Jerome Kagan, profesor de psihologie la Harvard University si consilier pentru parinti, in urma unui studiu pe termen lung ce a analizat temperamentul copiilor intre 4 luni si 11 ani.

In mediul familial de acasa arata incredere, dovedesc initiativa. Acesti copii sunt interesati de situatii noi si de lucruri noi. Cumva o stare de anxietate ii impiedica sa participe activ. Timiditatea pare, sa fie, conform acestui studiu, o mostenire genetica.

Cu toate acestea, insa, Joseph LeDoux, profesor de psihologie si neurologie la Universitatea din New York University, sugereaza ca persoanele timide au o activitate mult mai intensa la nivelul amygdalei (a nu se confunda cu amigdalele. Corpul amigdalian este o arie corticala in zona mediana a lobilor temporali ce controleaza reactiile asociate fricii).

Astfel, asa cum un adult fuge atunci cand se simte in pericol, un copil se poate simti anxios in situatii sociale cotidiene.

Daca stii ca ai un copil timid si vrei sa-l ajuti sa-si invinga timiditatea, iata 9 metode care dau rezultate:

1. Evita etichetarile

Tu vrei sa-ti ajuti copilul sa-si invinga timiditatea, asa ca il fortezi. Te gandesti ca daca ii spui ca este “timid”, “fricos”, “sperios”, cumva, il vei face sa iasa din aceasta stare si sa-si invinga teama.

Avem doi specialisti americani, profesori la institutii cu renume mondial, ce ofera o cauza a timiditatii. Insa, timiditatea poate fi doar o etapa din viata copilului tau.

Ce ajunge sa afecteze pe termen lung comportamentul copilului tau este insasi aceasta catalogare constanta. Repetandu-i zilnic faptul ca este “timid”, “fricos”, “sperios”, copilul va ajunge sa-si insuseasca aceasta eticheta.

Astfel, se va cenzura, se va duce pregatit sa evite situatii sau intalniri cu oameni noi, va gasi o scuza pentru a evita sa iasa din zona de confort (“Sunt timid, asa ca nu trebuie sa incerc”).

Descopera pe pagina 2 alte opt metode utile prin care sa-ti poti ajuta copilul sa-si depaseasca timiditatea