Sunt cu bebelusul acasa. Are 3 zile si nu plange, urla de-a dreptul. Il pun la san. Incearca sa suga, nu reuseste si incepe din nou sa urle. Tati sta panicat langa mine si, dupa inca o incercare nereusita, da fuga la bucatarie si, dupa 5 minute, vine cu biberonul cu lapte praf. In timp ce copilul mananca laptele praf si se linisteste, eu ma simt cea mai rea mama pentru ca nu pot alapta, dupa ce nici nu am putut naste natural…

 

Asa a inceput experienta mea cu alaptatul: cu 3 zile in care copilul refuza sanul si pe care le-am simtit ca pe cel putin o saptamana, nu 3 zile. Marele nostru noroc (al meu, al baietelului meu Emanuel si al lui tati) a fost ca, dupa un weekend in care ne-am chinuit enorm (incercari de supt, muls cu pompa manuala, muls cu pompa electrica si pus lapte matern in biberon), luni dimineata ne-am prezentat la neonatologul care s-a ocupat de Emanuel de la spitalul Sf. Pantelimon din Bucuresti, unde am nascut. Doamna doctor a fost minunata si ne-a spus tuturor, ca eram de fata toti 3, cat de importanta este alaptarea, m-a asigurat ca am lapte destul si ne-a indemnat pe mine sa nu renunt si sa insist pana suge copilul, iar pe tati l-a indemnat sa ma sustina in acest demers. Ceea ce s-a si intamplat.

Si, sa vezi minune, se pare ca si Emanuel a inteles mesajul doamnei doctor, caci dupa ce am ajuns acasa de la vizita la spital (mai aveam si altele de facut, cum ar fi sa-mi scoata firele dupa cezariana), l-am pus la san si… minunea s-a intamplat: copilasul a inceput sa suga lapte matern direct de la san!

Cumva, pentru ca inceputul pentru noi a fost atat de greu, si intarcatul a fost o mare provocare. Desigur, imi doream ca Emanuel sa fie alaptat cat mai mult.

Înțărcarea bebelușului la 1 an, când mama se întoarce la serviciu. Cele mai bune metode de înțărcare

De ce continui sa-mi alaptez copilul care are peste 2 ani

Acum, in Saptamana Mondiala a Alaptarii, s-a vorbit foarte mult despre alaptare. Da, pentru unele mamici si bebelusi este o mare mare provocare. Insa, dupa ce o depasesti, o alta mare provocare este intarcarea.

O sa-ti povestesc in acest articol despre experienta noastra de intarcare, punctand pe modul cel mai sanatos si usor de a intarca pentru mama si copil.

Dupa ce a reusit sa suga lapte de la san, Emanuel nu s-a mai atins niciodata de laptele praf si nici de biberon. Am mai pastrat o perioada cutia de lapte praf pentru orice eventualitate, dupa care am aruncat-o. L-am alaptat exclusiv pana la 6 luni, dupa care am decis sa il alaptez in paralel cu diversificarea pana la 2 ani. Copilul s-a dovedit a fi destul de mancacios, accepta destul de multe alimente, manca bine la toate mesele si reprizele de supt s-au rarit in mod natural.

Cu toate acestea, suptul era de baza inainte de somnul de pranz si de seara si a continuat sa fie asa si dupa varsta de 2 ani. Dupa ce mi-am terminat concediul de crestere copil, am negociat cu fostul angajator sa lucrez pe proiecte de acasa, insa era nevoie sa merg la redactie vreo 3-4 ore in fiecare joi. Si imi aranjasem programul astfel incat sa il adorm apoi sa plec la birou.

Totul bine si frumos pana cand m-am aglomerat cu proiectele, deja incepusem si CentruldeParenting.ro, nu mai aveam indemnizatia de crestere a copilului si ajunsesem sa stau ziua cu copilul si noaptea sa lucrez. Ma extenuam tot mai mult si atunci am hotarat ca e timpul ca Emanuel sa inceapa gradinita. S-a intamplat asta la 2 ani si 3 luni. Nu a fost nevoie sa-l intarc din teama ca nu va putea dormi la pranz, deoarece copilul si-a dorit singur sa stea la program prelungit, dupa o saptamana si ceva de mers la program scurt, si s-a adaptat situatiei de la gradinita, unde toti copiii adorm fiecare in patuturile lor in timp ce educatoarea le citeste o poveste.

Totul despre înțărcarea voluntară și înțărcarea bruscă, riscuri și sfaturi

Cele mai mari secrete ale mamicilor! Care este al tau?

Am profitat de acest moment pentru a renunta la suptul de la pranz inclusiv in weekenduri si, practic, am ramas sa il alaptez doar seara si noaptea. Treptat, deveneam tot mai obosita de aceste multiple treziri noaptea. Nu conta atat de mult pentru mine ce spuneau ceilalti, cat faptul ca devenise prea obositor pentru mine sa . Si, la 2 ani si 8 luni ai lui Emanuel, am inceput sa-l pregatesc pentru momentul in care vom schimba ritualul de culcare. I-am transmis ca suntem impreuna si ne iubim cu sau fara alaptat. Si apoi am renuntat si la suptul de seara. A plans putin in prima seara si atat. A doua zi doar a marait putin, apoi am citit impreuna si i-am aratat ca ii acord aceeasi iubire, grija si atentie si fara sa il alaptez. Si a fost totul in regula.

 

Iata cateva lucruri pe care le-am invatat eu despre intarcare din experienta mea si nu numai:

 

1. Ia decizia intarcarii de una singura, fara sa te lasi influentata de sfaturile „binevoitoare” care iti spun sa nu continui alaptarea. Asculta-ti inima si, daca inima iti spune ca vrei sa alaptezi in continuare, ca nu esti pregatita sa renunti la aceste momente de conectare cu copilul, ca te simti bine facand asta, atunci raspunsul e clar pentru tine: trebuie sa continui alaptarea si sa le spui celorlalti ca asta e decizia ta.

 

2. Copiii sunt diferiti. Unii renunta la san singuri, mai devreme, in timp ce altii nu par sa-si doreasca sa renunte la supt prea curand. Cert este ca experienta alaptarii trebuie sa fie placuta pentru ambii. Daca cel mic are deja 2 ani si mama simte ca se chinuie mai mult sa-l alapteze, acei hormoni asociati stresului si frustrarii ei ajung si in laptele matern, ceea ce nu ii face bine copilului. In acest caz, te poti gandi sa incepi un proces de intarcare blanda, ghidat de tine, fara sa astepti momentul cand cel mic va renunta singur la san.

 

3. Cel mai sanatos mod de intarcare este intarcarea blanda, care presupune renuntarea treptata la cate o repriza de supt. De regula, acest proces are loc in mod natural, pe masura ce copilul creste, mananca tot mai multe alimente si are tot mai multe activitati. Ultima repriza de supt la care se renunta este cea de seara, de dinainte de culcare.

 

4. Cu cat mama este mai stresata sa intarce copilul mai repede, cu atat cel mic va fi mai tensionat si va incerca sa se agate de mama pentru a se simti in continuare iubit si ingrijit. Starea de relaxare si incredere este cea mai potrivita in aceasta situatie. Transmite-i copilasului, prin gesturi si cuvinte, ca il iubesti la fel de mult si fa-l sa se simta in siguranta chiar daca nu este alaptat.

Autodiversificarea. Ai încredere să-l lași pe bebeluș să mănânce singur?

„Dupa ce am nascut, simt temeri, dezechilibru, vulnerabilitate. E coplesitor si ma simt vinovata.” Noile repere in viata de mama

5. Nu este nevoie ca cel mic sa fie intarcat complet daca incepe gradinita sau daca ramane cu bona in timp ce tu esti la serviciu. Daca iti doresti sa continui alaptarea, ai incredere ca cel mic se va adapta noii situatii. Chiar daca lucrezi, seara poti alapta.

 

6. Intarcarea treptata este foarte sanatoasa si pentru mama. Intarcarea brusca aduce cu sine angorjarea sanilor, blocarea canalelor, existand riscul aparitiei mastitei. In schimb, intarcarea blanda presupune ca productia de lapte matern sa scada treptat, in functie de nevoile in scadere ale puiului tau. Organismul se va adapta treptat, astfel incat nu vei avea asemenea provocari.

 

Ai incredere in tine ca mama si in copilasul tau si impreuna, comunicand si conectandu-va, veti gasi cel mai potrivit mod de a trece peste momentul renuntarii la alaptat.

 

Sursa foto: Pixabay

 

carti copii

CARTI DE PARENTING

CARTI copii

Aboneaza-te GRATUIT

si primesti articole exclusive, solutii eficiente si reduceri la toate cursurile si produsele noastre!

Nu iti trimitem SPAM-uri si avem mare grija de adresa ta. Te poti dezabona oricand. Powered by ConvertKit